Oamenii de ştiinţă care realizează săpături printre ruinele oraşului Pompeii au descoperit un şantier conservat de erupţia vulcanului Vezuviu din anul 79, care oferă informaţii despre ingredientele şi metodele din spatele betonului auto-reparator durabil folosit de romani pentru a revoluţiona arhitectura, transmite Reuters.
Şantierul este un proiect de construcţie aflat în desfăşurare la momentul la care erupţia a îngropat Pompeii sub cenuşă şi rocă vulcanică.
Cercetătorii au descoperit încăperi cu pereţi neterminaţi, în care se găseau grămezi de material uscat, amestecat în prealabil, dar şi instrumente de cântărire şi măsurare, folosite la prepararea betonului.
Descoperirea din Pompeii a demonstrat că romanii foloseau o tehnică numită „amestecare la cald”, în care un material numit var nestins – calcar uscat, încălzit anterior – este combinat direct cu apă şi un amestec de rocă vulcanică şi cenuşă, producând o reacţie chimică ce încălzeşte în mod natural amestecul.
Tehnica de amestecare la cald a contribuit la proprietăţile de auto-reparare ale betonului, fisurile fiind reparate chimic. Betonul conţine resturi albe din varul folosit în procesul de fabricaţie, numite „claste de var”, care se pot dizolva şi recristaliza, reparând fisurile ce se pot forma odată cu infiltrarea apei.
Romanii au industrializat betonul între secolele I î.Hr. şi I.
Articolul Oamenii de ştiinţă descifrează secretele betonului folosit de romani apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
