Un nou pol de spiritualitate, cultură și implicare civică a fost inaugurat la Cluj-Napoca. Sub înalta egidă a Filialei Academiei Române și cu binecuvântarea Înaltpresfințitului Părinte Mitropolit Andrei, a fost lansată Asociația Culturală Ortodoxă „Nicolae Ivan”, o entitate dedicată promovării valorilor creștine, apărării demnității Bisericii Ortodoxe Române și susținerii dreptului elevilor de a studia religia în școală. Evenimentul, desfășurat în prezența elitei academice și bisericești, a fost completat de conferința istorică susținută de academicianul Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, care a oferit o incursiune profundă în istoria confesională a Transilvaniei, subliniind lupta românilor de a-și afirma prezența religioasă într-un oraș dominat istoric de multiple confesiuni apărute în urma Reformei. Asociația își propune să devină un catalizator pentru proiecte culturale și științifice menite să întărească solidaritatea confesională și națională.
Vineri, la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca a avut loc inaugurarea Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan”. Evenimentul s-a desfășurat sub egida filialei clujene a Academiei și a Institutului de Istorie „George Barițiu”. Cu acest prilej academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a susținut conferința „Reforma protestantă și românii transilvăneni din secolul al XVI-lea”. Evenimentul s-a bucurat de prezența ÎPS Părintele Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, a prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și a preot prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.
Metamorfoza unei biserici: lutherană, calvină, unitariană, catolică
Cu acestă ocazie, academicianul Ioan Aurel Pop a declarat: „Toți știm că în Piața Unirii se află Catedrala „Sfântul Mihail”. Majoritatea cunosc faptul că aceasta este de confesiune romano-catolică. În primul rând nu este catedrală. Este biserică. „Sfântul Mihail” nu a fost nciodată reședință de episcop. Această biserică a fost la un moment dat lutherană, apoi calvină și prin secolul al XVI-lea unitariană. Pictura de pe pereți a fost, în timp, ștearsă, rasă sau mantelată, în funcție de cei căruia i-a aparținut religios. De asemenea, la intersecția dintre Bulevardul Ferdinand cu B-dul. 21 Decembrie, se află Catedrala lutherană. Unii mă întreabă: Dar de ce lutherană? Clujul doar a fost oraș maghiar. Nu, la 1260 Clujul era oraș german. Între ziduri, locuitorii, în proporție de 99 %, erau germani. Abia când s-a născut Matia Corvin proporția era jumătate germani, jumătate unguri. Maghairii au ajuns să predomine după anul 1500. Altfel doi germani nu deveneau maghiari. Cei doi germani erau Gaspar Lehel și celălalt era David Fransisc. Au fost germani și au devenit maghiari” spune accademicianul Ioan aurel Pop..
O paletă religioasă extinsă
Acesta a adăugat: „Pe la 155o Clujul începuse să devină un oraș predominant maghiar. La 1260 sașii și-au făcut orașul după chipul și asemănarea lor: după burgul german. Cei doi sculptori care au realizat statuia „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul” erau germani. Copia acesteia este de pe la 1900. Mai faceți câțiva pași pe B-dul 21 Decembrie și vedeți Catedrala Unitariană. O precizare: eu folosesc cuvântul „catedrală” în mod tradițional. Protestanții, mai precis reformații, au renunațat și la ierarhie și la alte denumiri ierarhice dar ulterior au revenit. Lângă statuia „Sfântul Gheorghe….” se află Catedrala reformată. Când spui „catedrală reformată” te gândești la Reforma protestantă. Și îți vine să întrebi: dar ce fel de „reformată” este? În concepția maghiară „reformat” înseamnă „calvin”. În schimb, în limba română „reformat” înseamnă tot ce aparține Bisericii Protestante, în ansamblu. Sau Bisericii născute după Reforma de la 1517. Și de multe ori noi, românii, greșim pentru că nu ne precizăm termenii. Desigur, se pune întrebarea: de ce atâtea confesiuni religioase? Cele mai multe au apărut în urma Reformei Protestante” spune academcianul Ioan Aurel Pop.
Fără biserici românești până la Marea Unire
Mesajul conferinței a continuat: „Religiile și bisericile românești nu le-am menționat pentru că ele nu contau. Românii nu au avut voie să-și întemeieze biserici în orașe. Chiar și după
Conciliul de la Buda, din 1279, românii nu puteau face biserici decât cu aprobarea episcopului catolic al locului. Și atunci doar biserici de lemn construiau. Prima biserică românească între zidurile orașului a fondat-o Episcopul Unit Ioan Bob pe la 1802. Este biserica unde profesorul Ștefan Micle s-a căsătorit cu Veronica. A fost prima biserică de limba română din Cluj. Biserica Ortodoxă niciodată nu a avut voie să construiască biserici până la Marea Unire. Prima biserică intemeiată în cetate a fost „Schimbarea la față”. Deci, în Eopca Reformei, aici, la noi, românii nu contau: erau obict, nu subiect. Orice obesrvator atent dacă ar fi trăit pe la 1500 și s-ar fi plimbat prin Transilvania, vinind dispre Occident, ar fi sesizat anomaliile care subminau biserica dominantă, adică Biserica Catolică. La acea dată în Transilvania, în plan religios erau două forțe: Confesiunea Catolică, astăzi Romano-Ctaolică și cea ortodoxă, care nu conta din punct de vedere legal. Dar la 1500 se vedea fața orgolioasă a Bisericii Catolice, aproape laicizată. Se vedeau bogățiile sfidătoare ale bisericii și ale clerului, cler interesat de colectarea dărilor, de moșteniri, de donații obținute prin metode reprobabile. Se vedea din Regatul vechi al Ungariei scurgea către Roma a unei cantități imense de bunuri. Ca urmare a perceperii zeciuielii. Campioana acestor observații este Germania. Se mai vedea numirea în funcții eclesiastice pe nepotism sau vânzarea acestor funcții. Se practica la greu ceea ce se chiamă „simonie”. Episcopii deveneau adevărați prinți ai bisericii. Fără hirotoniri. De asemenea, preoții catolici nu aveau voie să se căsătorească dar practicile imorale în rândul lor erau extrem de vizibile. Așa cum de altfel se încălca și celibatul. Toate acestea au fost demascate de observatori din Regatul Ungariei. Aceștia au dorit reformarea bisericii din interior dar au ajuns să creeze, la început fără voie, noi confesiuni și biserici. Așa se explică, dintr-o anume perspectivă, pluralitatea religioasă din Transilvania”
O asociație dedicată promovării valorilor creștine
În partea a doua a întâlnirii a avut loc oficierea Asociației Culturale Ortodoxe „Nicolae Ivan”, entitate cu personalitate juridică, de drept privat, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, independentă, care funcționează cu binecuvântarea Înaltpresfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, președinte onorific al acesteia. Prin vocaţia sa religioasă, cultural-ştiinţifică, educativă şi socială, asociația își afirmă angajamentul ferm de a reuni, la nivelul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, toate persoanele dedicate promovării valorilor creștine, apărării demnității Bisericii Ortodoxe Române și susținerii dreptului elevilor de a studia religia în școală. În acest sens, Asociația dezvoltă și sprijină publicații de specialitate, activități de popularizare, manifestări culturale, științifice și expoziționale, implicând autoritățile și opinia publică în răspândirea doctrinei creștine și consolidând cooperarea internă și internațională în domeniul ecumenismului. Totodată, ea menține o legătură constantă cu ierarhia ecleziastică din cadrul mitropoliei și al eparhiilor sufragane, precum și cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale implicate în domeniile sale de acțiune, pentru a-și îndeplini obiectivele privind organizarea de manifestări, susținerea publicațiilor religioase, promovarea valorilor creștine, dezvoltarea de proiecte și atragerea de finanțări, participarea la dezbateri publice, facilitarea accesului la burse și premii, consolidarea parteneriatelor naționale și internaționale, precum și creșterea vizibilității activităților sale în societatea civilă, acțiuni menite să contribuie la întărirea solidarității confesionale și naționale.
Asociația poartă numele vrednicului de pomenire Episcop Nicolae Ivan (17 mai 1855 – 3 februarie 1936), reîntemeietor al Eparhiei Clujului (1921).
Noua structură culturală este coordonată de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, în calitate de președinte, alături de mai mulți vicepreședinți desemnați pentru fiecare dintre cele cinci județe din cuprinsul celor trei Eparhii ale Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Pentru Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în județul Cluj, funcția de vicepreședinte este exercitată de prof. univ. dr. Adrian Opre și prof. univ. dr. Adrian Papahagi, iar pentru județul Bistrița-Năsăud, vicepreședinte este prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta. În perioada următoare urmează să fie desemnați și ceilalți vicepreședinți pentru Episcopia Maramureșului și Sătmarului (județele Maramureș și Satu Mare), respectiv pentru Episcopia Sălajului (județul Sălaj).
Beniamin Pascu
Articolul Un nou pol de spiritualitate la Cluj-Napoca. Istoricul Ioan Aurel Pop: În Transilvania românii nu contau: erau obiect, nu subiect! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.