Interviul recent acordat Recorderde judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, prezentat public drept o serie de „dezvăluiri” despre funcționarea sistemului judiciar, a stârnit reacții puternice în interiorul magistraturii. Una dintre cele mai articulate vine de la judecătorul Bogdan Nicolau, de la Tribunalul Brăila, cu peste 22 de ani de experiență în funcție, care pune sub semnul întrebării soliditatea afirmațiilor făcute și avertizează asupra efectelor unui discurs bazat mai degrabă pe sugestii decât pe fapte. Textul magistratului a fost publicat pe site-ul juridice.ro.
Justiția, comparată cu un „SRL”
Una dintre ideile centrale ale interviului contestat este aceea că instanțele ar funcționa ca un „SRL”, în care puterea ar fi concentrată în mâinile președintelui. Judecătorul Nicolau arată însă că structura de conducere a instanțelor este stabilită prin lege și este identică la nivel național, în urma modificărilor legislative din 2022.
„Aceasta este arhitectura legală a sistemului, nu o invenție locală”, subliniază magistratul, care remarcă lipsa unui element esențial: indicarea unui abuz concret. În opinia sa, a critica mecanismul fără a demonstra o folosire abuzivă a acestuia înseamnă a lansa suspiciuni generale, nu a semnala probleme reale.
În privința schimbării completurilor de judecată, Nicolau admite că este o situație care trebuie evitată, dar atrage atenția că pot exista motive obiective care o impun. Dacă s-au produs abuzuri, spune el, acestea trebuie clarificate de Inspecția Judiciară, nu speculate în spațiul public.
Alegeri „impuse” sau lipsă de candidați?
Un alt punct sensibil vizează alegerea membrilor colegiului de conducere, despre care s-a afirmat că ar fi fost „impusă”, fără alternative reale. Judecătorul Nicolau contrazice această idee, citând regulamentul care permite oricărui judecător să candideze și reamintind că votul este secret.
„A fost cineva împiedicat să candideze? A fost cineva forțat să voteze?”, întreabă retoric magistratul, subliniind că absența mai multor opțiuni este, cel mai adesea, rezultatul reticenței judecătorilor de a prelua funcții administrative care consumă timp și energie.
Opiniile juridice nu sunt ordine
O altă acuzație analizată se referă la presupusa „blândețe” față de infractori, sugerată prin opinii exprimate la seminarii profesionale. Nicolau respinge ideea că exprimarea unei opinii juridice într-un cadru academic sau profesional ar putea echivala cu o influențare a judecătorilor.
„Seminariile sunt spații de dezbatere, nu instrumente de presiune. Opiniile nu sunt izvoare de drept”, explică el, avertizând că o astfel de interpretare riscă să transforme dialogul profesional într-un act suspect prin definiție.
Acuzații grave de corupție, fără fapte
Cea mai serioasă problemă, în opinia judecătorului de la Brăila, este afirmația potrivit căreia corupția ar fi reapărut în justiție. Nicolau consideră această idee extrem de gravă și periculoasă în lipsa unor dovezi clare.
El atrage atenția că, prin astfel de afirmații, planează suspiciuni asupra tuturor președinților de curți de apel și asupra conducerii Înaltei Curți. „Dacă există fapte, ele trebuie spuse clar și sesizate instituțiilor competente. Dacă nu, vorbim de insinuări care subminează încrederea publică”, avertizează magistratul.
Protestele magistraților, decizii colective
În ceea ce privește protestele recente ale magistraților, Nicolau subliniază că acestea nu au fost decise de conduceri sau de președinți de instanțe, ci de Adunările Generale ale judecătorilor. Fiecare magistrat a votat potrivit propriei conștiințe, iar formele de protest au fost stabilite la nivel local.
Dacă se afirmă că aceste proteste ar fi dus la prescrierea unor dosare, spune judecătorul, atunci este necesar să fie indicate concret acele cauze.
„Zgomot mult, fapte puține”
În concluzie, judecătorul Bogdan Nicolau consideră că discursul analizat nu aduce clarificare, ci creează confuzie. „Problema nu este tăcerea din sistem, ci zgomotul”, afirmă el, avertizând că justiția nu poate funcționa pe baza temerilor sau a impresiilor.
„Discursul public al unui magistrat presupune responsabilitate. Când acuzațiile sunt lansate fără probe, efectul nu este reforma, ci decredibilizarea întregului sistem”, conchide judecătorul, invitând publicul la o evaluare onestă a argumentelor, bazată pe fapte, nu pe sugestii.
Articolul Judecător cu 22 de ani de experiență: „Problema nu este tăcerea din justiție, ci zgomotul fără probe” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
