În anul 2024, declarat anul Avram Iancu, pe lângă obișnuitele proiecte de cercetare, sesiuni și comunicări științice pe care Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române Cluj-Napoca le desfășoară, prestigioasă instituție este antrenată într-o serie de manifestări dedicate memoriei eroului din Apuseni. Una dintre acestea, Conferința Internațională de la Deva, cea mai mare manifestare organizată de o instituție publică din România dedicată memoriei lui Avram Iancu a reunit în mai peste 400 de participanti. Într-un interviu acordat ziarului „Faclia”, președintele Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, ne dezvăluie din activitatea de înaltă ținută a instituției academice clujene și din colaborările deosebite cu instituții și istorici iluștri din lume.
Conferința internațională de la Deva, cea mai mare manifestare de înaltă ținută dedicată eroului din Apuseni
Reporter: Având în vedere anul 2024 – an declarat Avram Iancu, în luna mai, ați participat la Conferința internațională de la Deva „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere. Omul, contemporanii, epoca”. Cum s-a raportat Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române Cluj-Napoca la această manifestare? Cum a contribuit la organizarea conferinței?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Institutul de Istorie George Barițiu al Academiei Române a fost coorganizator al acestei conferințe internaționale, contribuind cu partea științifică. Ne-am implicat și am selectat 60 de participanți din zece țări, începând cu Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, Austria, Italia, Serbia, România și Moldova. Am asigurat tutela științifică a acestei manifestări și, după știința mea, este cea mai mare manifestare organizată de o instituție publică din România până acum, foarte probabil și din viitor, pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu. Cei 60 de participanți au avut lucrări variate despre Avram Iancu, dar și despre Revoluție, despre contemporanii lui Avram Iancu, cu surse documentare prezentate uneori în premieră. Bilanțul acestei conferințe de trei zile de la Deva a fost unul pozitiv prin ecourile pe care le-am avut de la participanți în timpul conferinței și ulterior după încheiere. În plus, am transmis o circulară solicitând tuturor participanților lucrările într-o formă finită până la mijlocul lunii iunie pentru ca în lunile următoare să și publicăm un volum sau poate două cu aceste lucrări, dat fiind numărul foarte mare de participanți și dimensiunile previzibile, așteptate ale comunicărilor.
Reporter: Ce ecouri are această conferință pentru academicieni, istorici, cercetători, dar și pentru omul de rând?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Deschiderea conferinței de la Deva a avut loc la Teatrul de Artă din municipiul Deva, în prezența a peste 400 de oameni, printre care profesori de istorie, elevi, seniori iubitori de istorie. Accesul a fost liber, toate scaunele au fost ocupate. În sală s-a stat și în picioare. La deschidere a fost prezent președintele președintele Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Aurel-Pop, au fost prezenți câțiva miniștri implicați în susținerea conferinței, a fost prezent și președintele Consiliului Județean Hunedoara. Deci a fost o deschidere, cu lucrări în plen, deosebit de impunătoare, impozantă, cu mare impact în comunitatea locală și nu numai. Site-urile locale de știri au popularizat evenimentul. Discuțiile care au avut loc între cei 60 de participanți în plen și pe secțiuni au arătat un nivel înalt al dialogului chiar dacă au fost istorici din mai multe țări, cu nuanțe interpretative nu întotdeauna identice, dar dezbaterile au fost deschise, oneste și au arătat valoarea științifică a lucrărilor care se va confirma cu publicarea acestora în viitorul apropiat.
„Progresul unei științe nu se poate face decât prin dialog”
Reporter: Puteți să ne enumerați dintre istoricii străini care au participat?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Din America a participat profesorul Paul Michelson, care este cel mai bun cunoscător al istoriei românilor, după ce a murit regretatul profesor Keith Hitchins, cel care a fost „patriarhul” istoricilor americani cunoscători de istorie românească. Au fost istorici din multe alte țări, din Franța, Italia, Austria, Germania, Franța. Au fost specialiști care au apreciat dialogul științific atât de necesar, de altfel progresul unei științe nu se poate face decât prin dialog prin avansarea unor ipoteze care uneori unele vin în contradicție cu altele, dar ceea ce se justifică, ceea ce se validează prin argumentație și prin acceptul unei majorități conduce la progresul științei.
Reporter: Ce alte evenimente dedicate lui Avram Iancu a mai organizat Institutul?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Centru de Studii Transilvane au organizat tot în luna mai Maratonul Istoriei 2024 ediția a III-a cu participarea a peste 300 de elevi și studenți din școlile și universitățile clujene, genericul acestui Maraton fiind figura lui Avram Iancu, pentru a marca bicentenarul nașterii lui. Elevii, studenții au venit cu prezentări, materiale, care le reflectă creativitatea și inventivitatea, dar în același timp pasiunea pentru istorie. Iar noi, cercetătorii, am venit în fața loc cu rezultatele cercetărilor noastre, am dezvoltat un dialog, ieșind din turnul de fildeș și coborând în comunitate.
Apoi, în 28 mai la Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie a organizat o sesiune solemnă dedicată lui Avram Iancu cu participarea președintelui Academiei Române și a altor membri ai Academiei din București, Iași și Cluj.
Reporter: Ce alte manifestări dedicate eroului Avram Iancu pregătiți?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Între 28-31 august 2024 va avea loc la Chișinău și Iași Congresul Istoricilor Români, unde am propus o secțiune consistentă dedicată lui Avram Iancu. Nu în ultimul rând, la sfârșitul lui noiembrie, în preajma Zilei Naționale, Institutul de Istorie al Academiei în parteneriat cu Opera Națională Cluj, cu Divizia Gemina, cu Inspectoratul Județean de Jandarmi Cluj va organiza o conferință națională. Iar seara o vom încheia cu un spectacol de gală la Opera Națională Cluj-Napoca, punând punct manifestărilor bicentenarului într-o manieră care să fie onorantă și meritată de cel despre care vorbim.
Comisia istoricilor româno-maghiari de la Miskolc, salutată de primarul orașului
Reporter: Tot în luna mai a acestui an ați participat la Comisia Mixtă de Istorie Română-Maghiară de la Miskolc. Care sunt concluziile acestei întâlniri?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Comisia Mixtă de Istorie Româno-Maghiară este una dintre cele mai active cu o activitate constantă, din doi în doi ani ne întâlnim, în România, respectiv Ungaria. Cei șase membri ai Comisiei își expun cercetările lor pe o anumită temă și prezintă volumul conferinței anterioare. Noi am mers la Miskolc cu volumul lucrărilor de la Arad din octombrie 2022. Peste doi ani când va avea loc conferința, colegii maghiari vor veni cu volumul cu lucrările din acest an. Lucrările se publică în limbile română, maghiară și cu ample rezumate în limba engleză, să fie accesibile și celor care nu cunosc cele două limbi. Dialogul dintre participanți a fost unul onest chiar dacă a mai avut, pe ici pe colo, nuanțe interpretative care s-au completat sau poate dintr-o anumită perspectivă puteau să fie antagonice, dar modul în care au avut loc discuțiile a fost unul științific academic.
Subiectele abordate s-au circumscris unei teme mari numită „Istoria socială a Europei Centrale”. Am avut comunicări de istorie socială din Evul Mediu până în prezent despre istoria elitelor, iobăgiei, despre instituții și personalități. Participarea oficialităților maghiare, a primarul orașului și a rectorului Universității din Miskolc au dat o altă ținută evenimentului, au arătat preocuparea autorităților academice și administrative de a fi prezente la un eveniment științific dar care are și alte conotații în istoria relațiilor româno-maghiare. Modul în care au avut loc lucrările arată că avem o altă generație de istorici, care abordăm lucrurile, chiar și cele sensibile, dar fără patimă. Le abordăm cu onestitate, cu argumente pentru că adevărul nu este al unei părți. Spiritul multiperspectivității trebuie să se afirme în istorie. Putem avea fiecare dreptate în a reconstitui părți din trecut doar că fiecare parte corespunde adevărului, dar nu reprezintă adevărul absolut. De aceea, trebuie să cunoaștem și cealaltă parte, împreună în viitor, am antamat o asemenea discuție, dorim să realizăm o istorie a Transilvaniei comună.
Reporter: Cu Comisia istoricilor ruși mai aveți întâlniri, în contextul războiului din Ucraina?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Nu, din păcate. Sunt președintele părții române din Comisia Mixtă Româno-Rusă de istoria relațiilor și de tezaur care este din nou pus pe tapet. Dar din anul 2019, datorită pandemiei și apoi datorită agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei s-au suspendat orice contacte științifice și politice.
Un remember la Cluj pentru Keith Hitchins, „patriarhul” istoricilor americani cunoscători de istorie românească
Reporter: Institutul a primit vizita prof.univ. emerit Paul Michelson de la Huntington University SUA. Care a fost mesajul prelegerii sale?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Profesorul emerit Paul Michelson este un colaborator statornic și membru de onoare al Institutului. Conferința domniei sale despre profesorul Keith Hitchins, despre preocupările și realizările prof. Keith Hitchins a avut un mesaj care demonstrează că istoria noastră a României este una extrem de importantă de cunoscut de către istoricii americani, și nu numai. A fost o comunicare din care a rezultat admirația prof. Michelson, față de antecesorul său , față de prof. Hitchins, un mare savant apreciat în întreaga lume și care a tratat cu onestitate în zeci de cărți istoria noastră națională. A fost un remember la câțiva ani de la trecerea la cele veșnice a prof. Keith Hitchins, promotor ar relațiilor româno-americane.
Reporter: Care sunt alți istorici străini remarcabili care sunt prietenii Institutului?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Personalități ilustre din lume sunt membrii de onoare ai Institutului. O altă personalitate care ne-a și vizitat recent în toamnă, la Zilele Academice Clujene, este profesorul Peter Urbanitsch de la Academia Austriacă de Științe, unul dintre cei doi coordonatori ai cunoscutei colecții în multe zeci de volume – „Istoria Monarhiei Habsburgice în epoca modernă”. A ținut o prelegere, ne-a trimis un material pentru publicat. Avem relații de colaborare cu alte personalități din Franța, Italia, care sunt membrii de onoare ai Institutului nostru. Institutul are multe parteneriate cu instituții din Germania, din Ungaria, din Serbia, Muntenegru în așa fel încât relațiile internaționale ale Institutului sunt într-o dinamică îmbucurătoare.
În acest an, am inaugurat și un seminar interdisciplinar de istorie, demografie, sociologie, antropologie cu doamna profesor Antoinette Fauve-Chamoux de la École des Hautes Études de Sciences Sociales de la Paris, un seminar care înseamnă lunar prelegeri în limbile franceză și engleză și care poate fi vizionat online de doctoranzii întregii Academii, reprezintă un proiect internațional de colaborare în favoarea Școlii Doctorale de Istorie a Academiei Române și a cercetătorilor Institutului.
Reporter: Care sunt proiecte de cercetare aflate în lucru la Institutul de Istorie „George Barițiu”?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: În primul rând Institutul editează colecțiile mari de documente privind izvoarele medievale ale Transilvaniei, privind Răscoala lui Horea, Revoluția de la 1848, mișcarea națională, editează instrumente de lucru. Până la sfârșitul anului avem de finalizat o enciclopedie a publicațiilor istorice de pe teritoriul României. Dincolo de cărțile și proiectele fiecărui cercetător care se finalizează prin volume publicate în țară și străinătate producția științifică a Institutului vizează atât instrumentele de lucru care sunt necesare în orice istoriografie mondială, dar și monografii și articole cu teme de interes care să se racordeze la ceea ce este pe plan mondial.
Istoricii se străduiesc să dea sens lumii
Reporter: În final, un gând adresat tinerei generații. De ce este important, chiar esențial, să-și cunoască trecutul?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Istoricii au posibilitatea de a-și dovedi utilitatea publică (dincolo de impactul limitat la cercul celor din „turnul de fildeș”), contribuind prin cercetările lor la înțelegerea adecvată a lumii contemporane și mai ales la fundamentarea corectă a deciziilor politico-administrative privind edificarea unei lumi mai bune. De două mii de ani, istoricii s-au străduit să dea sens lumii și să o schimbe pentru a oferi contemporanilor un plus de echilibru, o înțelegere mai complexă a tot ceea ce-i înconjura, material și spiritual. Istoricii au fost acuzați că furnizează națiunilor hrană pentru alimentarea naționalismului, uneori chiar a xenofobiei și a antisemitismului. În destule cazuri, aceste acuzații s-au dovedit a fi fondate, iar istoria a reținut atare exemple negative. Oamenii de știință din domeniile biologiei, agronomiei sau chimiei au furnizat umanității hrana modificată genetic și infestată cu pesticide și multe E-uri. Istoria a fost instrumentalizată uneori pentru a oferi liderilor marilor puteri ori celor din regimurile autoritare argumente pentru exacerbarea pretențiilor teritoriale și a supremației rasiale, dar fizicienii, chimiștii, biologii, medicii ș.a. au perfecționat armamentul de distrugere în masă și au inventat Zyklon B, bomba atomică ș.a. În fond, responsabilitățile pentru progresul umanității, dar și pentru fața întunecată a istoriei revin în egală măsură științelor exacte și socio-umane, de aceea este firesc ca și statutul acestora în societate să fie egal, iar respectul între domenii și cercetări, deopotrivă cu susținerea de către stat a tuturor în mod echitabil, trebuie să devină o normalitate. Iată de ce este importantă cunoașterea Istoriei.
Interviu realizat de Tia SÎRCA
