Valorificarea exemplarului de la Cluj a ecorșeului Gerota-Brâncuși a dat tonul în țară privind punerea în valoare a celorlalte exemplare. Povestea operei Gerota-Brâncuși a fost spusă vineri, 21 iunie, de către academicianul prof. dr. Irinel Popescu la lansarea cărții domniei sale „O întâlnire astrală – Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși – Povestea Ecorșeului”. Considerat părintele transplantului hepatic și inițiatorul chirurgiei robotice din România, prof. dr. Irinel Popescu, s-a aflat vineri la Muzeul Școlii Medicale Clujene pentru o dublă lansare de carte. Cel de-al doilea volum lansat se numește „Amintiri din chirurgie”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF) și Muzeul Școlii Medicale Clujene.
În deschiderea lansării volumului „O întâlnire astrală – Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși – Povestea Ecorșeului”, Oana Habor, muzeograf în cadrul Muzeului Școlii Medicale Clujene, a spus că este o onoare să găzduiască lansarea cărți coordonate de prof. dr. Irinel Popescu, acesta reprezentând un nume de referință, „activitatea de pionierat în domeniului transplantului hepatic, a chirurgiei robotice, cercetările inovatoare, realizările academice dovedind constant excelență și pasiune”. „Domnul profesor nu este doar un medic și cercetător de excepție, dar și un adevărat promotor al culturii.”, a spus Oana Habor.
Muzeograful clujean a afirmat că unul dintre exponatele muzeului care atrage atenția vizitatorilor este ecorșeul Gerota-Brâncuși (exemplarul de la Cluj), care „reflectă nu doar modul în care arta și știința se pot îmbogății reciproc, dar și rezultatul rodnic al unei întâlniri fericite dintre un renumit profesor și un artist în devenire”.
Întâlnirea astrală dintre Brâncuși și Gerota
Muzeograful Oana Habor a descris împrejurările în care s-a născut ecorșeul, povestea „întâlnirii astrale”, așa cum o numește academicianul prof. dr. Irinel Popescu: „La începutul secolului al XX-lea, Constantin Brâncuși era elev al Școli Naționale de Arte Frumoase din București. La îndemnul și cu sprijinul profesorului Gerota, în cadrul orelor de anatomie a realizat acest ecorșeu, prima lucrare de gen din România. A primit cea mai importantă distincție a școlii. În anul 1903 a fost expus la Ateneul Român. „Gazeta artelor” consemna faptul că tânărul sculptor a expus un prea frumos studiu de anatomie sub îndrumarea profesorului său, fiind executat într-un mod admirabil de bine. <Jupuitul>, așa cum a mai fost denumit, a fost multiplicat în mai multe exemplare, câteva dintre ele au supraviețuit probei timpului. Ecorșeul reprezintă proiectul deslușit al școlarității dar totodată un punct de plecare spre o altă etapă în creația lui Brâncuși”.
La rândul său, Nadim Al Hajjar, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF) Cluj-Napoca a afirmat că este onorat de vizita prof. dr. Irinel Popescu cu prilejul lansării celor două volume și a mulțumit pentru sprijinul acordat la înființarea Centrului de transplant hepatic de la Cluj.
Totodată, într-un mesaj video rectorul UMF Cluj-Napoca, prof. dr. Anca Dana Buzoianu, a transmis că volumul lansat are o legătură profundă cu istoria și patrimoniul UMF, în special cu Muzeul Școlii Medicale Clujene, unde se află faimosul ecorșeu realizat de Constantin Brâncuși sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota. „Această operă de artă, cunoscută și sub numele de <Jupuitul> , și care a fost premiată cu medalia de bronz la concursul de anatomie al Școlii de Belle Arte din București, în anul 1901, nu este doar o ilustrare extraordinară a anatomiei umane, ci și un simbol al colaborării strânse dintre artă și știință, un exemplu de sinergie între domenii aparent distincte, dar care împreună pot realiza frumusețe.”, a spus rectorul clujean.
În cuvântul său, academicianul Irinel Popescu, a afirmat că la originea proiectului cărții stă promovarea brandului de țară al României: „Întâlnirea dintre Brâncuși și Gerota reprezintă o întâlnire astrală, două din numele cu care putem să ne lăudăm în afară s-au întâlnit și au realizat în comun o operă care se află aici în muzeu.”
Inițiativa de la Cluj, urmată în țară
În opinia academicianului Irinel Popescu, exemplarul de Cluj a contribuit la punerea în valoare a operei în sine, „a fost stimulant pentru punerea în valoare a operei Gerota-Brâncuși care face parte din patrimoniul național”. Inițiativa de la Cluj a fost urmată de alte bune practici în țară: „Inițial lucrarea de la Cluj se afla la Muzeul de Anatomie de la Iași și a ajuns în muzeul clujean. La Craiova, lucrarea de la Liceul Carol I, unde a absolvit Dimitrie Gerota, era doar depozitată undeva, dar a fost restaurată și expusă la Timișoara. A fost vizionată de cel puțin 100.000 de oameni. Cea de la Facultatea de Arte București, exemplarul princeps, care a fost expus la Ateneul Român în 1903, urmează să fie expusă în muzeu. Universitatea de Medicină București a avut un exemplar care s-a pierdut, nu se știe în ce condiții.”, a spus prof.dr. Irinel Popescu.
La cea de-a doua lansare, de această dată a volumului „Amintiri din chirurgie”, muzeograful Oana Habor a spus că este o vorba despre „o carte a cărei pagini ne deschid porțile unei autobiografii.” Aceasta a descris cartea ca „o călătorie în timp în diferitele etape ale carierei domnului profesor Irinel Popescu, care i-a adus în prim plan pe cei care i-au marcat destinul. Cartea vorbește despre provocări și realizări importante, dar este și o fereastră către viitor. „Experiențele interesante prin care a trecut în cei 50 de ani de practică medicală rămân o pildă pentru generațiile viitoare.”, a spus muzeograful clujean.
În ceea ce privește autorul, acesta a menționat că este o carte dedicată în primul rând bolnavilor considerând că pe lângă mentori, colaboratori și elevi mai există un actor, cel mai important actor din medicină, și anume bolnavul. „În această carte am discutat despre bolnavi. Progresele din medicină le sunt dedicate lor. Ei sunt motorul care duce înainte medicina. Dezvoltările și noile metode li se adresează lor și ei sunt cei care le validează. E o carte dedicată în primul rând pacienților, care ni s-au adresat nouă, instituției noastre, echipei noastre și cărora generațiile viitoare au datoria să le ofere întotdeauna cea mai bună șansă. Iar cea mai bună șansă în ziua de astăzi este cea pe care o găsim nu numai la Cluj și București, ci și la Paris, Londra sau New York.”, a afirmat academicianul prof.dr. Irinel Popescu.
TIA SÎRCA