Anul 2026 a fost instituit ca ”Anul Constantin Brâncuşi”, conform unei legi care a fost promulgată de preşedintele României, Nicuşor Dan, la 24 iulie 2025. „Se instituie anul 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea artistului Constantin Brâncuşi”, potrivit actului normativ.
O propunere legislativă privind instituirea în 2026 a Anului Constantin Brâncuşi, la 150 de ani de la naşterea marelui sculptor, a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră parlamentară sesizată, în martie 2025. La 14 mai 2025, plenul Senatului a adoptat această propunere legislativă, cu 120 de voturi „pentru” şi o abţinere.
Iniţiatorii demersului legislativ, un grup de parlamentari de la PSD, PNL şi AUR, subliniază că acesta reprezintă „un act de omagiere a unei personalităţi emblematice a culturii româneşti universale”.
Potrivit proiectului, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi. Aceste instituţii pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
”Având în vedere că în anul 2026 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, considerăm oportună declararea acestui an drept ‘Anul Constantin Brâncuşi’. Această iniţiativă va oferi prilejul de a celebra şi promova moştenirea culturală lăsată de marele sculptor, prin organizarea de manifestări culturale, expoziţii, conferinţe şi alte evenimente dedicate vieţii şi operei sale. Instituirea anului 2026 ca ‘Anul Constantin Brâncuşi’ nu este doar un act de recunoaştere a marelui sculptor, ci şi o oportunitate de a valorifica moştenirea sa artistică şi de a o transforma într-un instrument de dezvoltare culturală, educaţională şi economică. Este un moment pentru a ne reaminti că, prin artă şi cultură, România poate continua să inspire şi să influenţeze lumea”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, conform https://www.cdep.ro/.
La 25 iunie 2025, Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat proiectul de lege, fiind înregistrate 275 voturi „pentru” şi un vot „împotrivă”.
Cu acel prilej, deputata PSD Natalia Intotero, iniţiatoare a proiectului, a declarat că anul 2026 va fi un „moment cheie pentru a ajuta continuarea demersurilor de a susţine patrimoniul cultural românesc lăsat ca moştenire de cel care a scris şi continuă să scrie istorie pentru România – Constantin Brâncuşi”. „Îmi doresc foarte mult ca demersurile iniţiate de Institutul Naţional al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuşi la Târgu Jiu să continue”, a spus Natalia Intotero.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat la 24 iulie 2025 Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
***
”Constantin Brâncuşi, născut la 19 februarie 1876, în Hobiţa, judeţul Gorj, este recunoscut drept unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea şi un pionier al artei moderne. Opera sa a avut un impact profund asupra evoluţiei sculpturii contemporane, influenţând artişti şi mişcări artistice din întreaga lume. Unul dintre cei mai mari artişti la nivel internaţional, Constantin Brâncuşi reprezintă un simbol al creativităţii, inovaţiei şi spiritului românesc”, se aminteşte, de asemenea, în expunerea de motive a proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca ”Anul Constantin Brâncuşi”, potrivit https://www.cdep.ro/.
Brâncuşi a studiat la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova între 1894 şi 1898, continuându-şi formarea la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti până în 1901. În 1904, a plecat la Paris, unde şi-a stabilit atelierul şi a creat majoritatea operelor sale reprezentative. Printre acestea se numără „Sărutul” (1907), „Muza adormită” (1909-1910), „Pasărea măiastră” (1910) şi „Coloana fără sfârşit” (1938). Aceste lucrări reflectă o sinteză între tradiţia artei populare româneşti şi avangarda pariziană, evidenţiind o abordare inovatoare a formelor şi materialelor.
”Brâncuşi şi-a consacrat viaţa căutării esenţei formei pure, redefinind conceptele de sculptură şi artă în secolul XX. Prin operele sale revoluţionare, el a pus bazele unei noi înţelegeri a esteticii şi a deschis căi noi pentru generaţiile viitoare de artişti. Influenţa sa asupra artei moderne este incontestabilă, contribuind la redefinirea limbajului plastic şi deschizând noi direcţii în sculptură. In semn de recunoaştere a contribuţiei sale, Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române”, mai aminteşte sursa citată anterior.
Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din capitala Franţei.
„Opera lui Brâncuşi rămâne actuală prin aceea că este esenţială. Şi esenţele sunt mereu actuale. Fără îndoială că izvoarele folclorice, izvoarele istorice şi protoistorice au jucat un rol foarte mare în opera lui, nu numai cele din spaţiul nostru, ci şi cele din spaţiul artei universale, dar, înainte de toate, contează felul în care Brâncuşi a ştiut să transforme nişte lucruri arhaice în nişte lucruri absolut contemporane epocii în care el a făcut-o şi contemporane cu noi astăzi. El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuşi care aparţine lumii”, declara în februarie 2021, pentru AGERPRES, academicianul Răzvan Theodorescu (decedat la 6 febr. 2023), în contextul împlinirii a 145 de ani de la naşterea marelui sculptor.
Articolul Anul Constantin Brâncuși apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
