Pachetul de reformă în administraţie contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Acesta a subliniat joi seară, într-o postare pe Facebook, că reforma în administraţie „creşte veniturile proprii ale autorităţilor locale şi contribuie la cofinanţarea investiţiilor locale, reduce cheltuielile de personal în autorităţile cu un număr prea mare de angajaţi, iar banii economisiţi vor fi direcţionaţi către servicii mai bune pentru cetăţeni”.
Totodată, el a adăugat că o astfel de reformă „stimulează dezvoltarea economică locală, descentralizează competenţe către autorităţile locale şi susţine performanţa în administraţie”.
În cadrul postării, premierul a punctat că având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administraţiile locale din ţările UE şi comparându-le cu situaţia din România, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu.
În primul rând, acesta a evidenţiat că în ţara noastră există o dependenţă mare de transferurile de la bugetul de stat.
„Astfel: veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB; Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a explicat Bolojan.
O altă concluzie a analizei este că veniturile din taxele şi impozitele locale sunt printre cele mai reduse: „veniturile din taxele şi impozitele locale în România = 0,74% din PIB; media europeană = 3,68% din PIB”.
„Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB; media în UE = 1,85% din PIB. România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor şi problemelor de colectare. În aceste condiţii, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a arătat premierul.
Potrivit acestuia, în ţara noastră se înregistrează cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale.
„În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale = 3,07% din PIB, faţă de 0,74% din PIB, venituri din taxe şi impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, faţă de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. În UE, în medie, salariile din autorităţile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităţilor locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a explicat premierul.
Din aceeaşi analiză a reieşit şi un nivel de investiţii locale ridicate, a punctat acesta.
„Investiţiile locale în România = 2,98% din PIB, faţă de 1,56% din PIB, media UE – cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităţilor locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investiţiile sunt aproape duble. Investiţiile la nivel local sunt susţinute masiv din programele naţionale (Anghel Saligny) şi din fonduri europene. Între localităţile din România există diferenţe semnificative: municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu activităţi economice generatoare de venituri se află într-o situaţie mai bună, în timp ce celelalte localităţi se confruntă cu dezechilibre şi mai mari”, a afirmat Bolojan.
Premierul a precizat că datele mai sus menţionate au fost prezentate în discuţiile de miercuri cu autorităţile locale.
„Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o ţară la alta şi pot influenţa indicatorii, comparaţiile rămân relevante”, a concluzionat Bolojan.
Articolul Bolojan explică efectele pachetului de reformă în administrație apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
