De la prima planetă extrasolară descoperită în anul 1995 de astronomi, în prezent, s-a ajuns la cunoașterea a 5.787 de asemenea planete. Din păcate, deși astronomia înregistrează progrese, descoperirile sunt tot mai multe și avem tineri care sunt premiați la concursurile internaționale de profil, această știință se studiază doar opțional în școlile românești. Mai mult, cercetarea din astronomie nu beneficiază nici pe departe de finanțarea și atenția deosebită de care se bucură cea din alte domenii. Acestea sunt câteva din concluziile amare ale cercetătorilor participanți la masa rotundă „Astrologia românească și provocările astronomiei mondiale: între progres și impas”. Evenimentul s-a desfășurat miercuri, 13 noiembrie 2024, la Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, și a fost organizat de către Institutul Astronomic al Academiei Romane, prin Observatorul Astronomic al Academiei Române din Cluj-Napoca, alături de Comitetul Național Român de Astronomie.
La întâlnire au participat cercetătorii dr. Mirel Bîrlan, directorul Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Vlad Turcu, coordonatorul științific al colectivului Observatorului Astronomic al Academiei Române din Cluj-Napoca și dr. Alexandru Pop, cercetător în cadrul Observatorului Astronomic al Academiei Române din Cluj-Napoca, matematicieni, fizicieni clujeni. În discursul său, dr. Alexandru Pop a subliniat că astronomia a făcut progrese incredibile: „De la primele observații astronomice descrise de Galileo Galilei (1610) care au fost efectuate cu o lunetă de diametru de 26 de milimetri, astronomia a progresat incredibil. Astfel, la ora actuală, pe plan mondial, există 48 de telescoape cu diametrele cuprinse între 3 și 10 metri, dintre care 13 telescoape au diametrele cuprinse între 8 și 10 metri, patru telescoape cu diametru de 10 metri, un telescop binocular cu un diametru de 11,9 metri și telescopul spațial cu diametrul de 6,5 metri care furnizează imagini și informații absolut extraordinare. Un alt reper ar fi legat de Nicolaus Copernicus care în 1514 a propus sistemul heliocentric, un corp central, în cazul nostru soarele, în jurul căruia se mișcă planetele. Această configurație se regăsește și în cazul planetelor mai ales ale sistemului Solar care au sisteme de sateliți. Din 1995 când a fost descoperită prima planetă extrasolară (din afara sistemului nostru solar n.red.) până în 7 noiembrie 2024 a fost confirmată existența a 5.787 de exoplanete aparținând la 4.320 de sisteme planetare. Dintre acestea 969 de sisteme conțin mai mult de o planetă. Detectarea exoplanetelor nu a fost singurul element de studiu, ci s-a continuat cu determinarea elementelor orbitale, a parametrilor fizici și chimici, inclusiv determinarea compoziției atmosferelor exoplanetelor”.
Astronomia coboară cerul pe pământ, noi întoarcem capul în altă parte
Ținând cont de progresele remarcabile înregistrate în astronomie, dr. Alexandru Pop a lansat câteva întrebări pertinente: „Cum fac față institutele de cercetare și învățământ românesc acestui flux de energie? Cum fac față instituțiile de cercetare și învățământ românești acestui flux uriaș de informații, precum și schimbărilor de paradigmă care se vor produce? Care este capacitatea de introducere a noului în programele de învățământ? Care este capacitatea de compatibilizare a infrastructurii românești de cercetare cu cea mondială? Cât de departe suntem de realizarea unei mase critice de cercetători în astronomie pentru a face față provocărilor timpului nostru?”.
Cercetătorul clujean a spus că legat de astronomie există problema finanțării, dar și cea a lipsei ca materie de studiu în școli: „Peste tot este vorba de bani, dar nu este numai problema financiară. Situația astronomiei în învățământul este și ea o problemă. Astronomie s-a făcut în școli din 1977-1978, iar apoi a fost o pauză după 1990. S-a introdus din nou, dar statutul ei este de disciplină opțională, în timp olimpicii noștri obțin rezultate remarcabile la olimpiadele internaționale. Paradoxal, în ciuda tuturor progreselor care se fac și apar în permanență, la noi nicidecum nu este vorba de regândirea statutului astronomiei în învățământ. E o imagine legată de astronomia românească care în ciuda unor rezultate foarte bune totuși nu are un statut în concordanță cu ceea ce se întâmplă pe plan mondial. În timp ce astronomia coboară cerul pe pământ, noi întoarcem capul în altă parte.”
De asemenea, directorul Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Mirel Bîrlan, a vorbit despre diferența dintre cercetarea în astronomie și cea efectuată în alte domenii. „Actualmente sunt peste 7.000 de exoplanete care sunt catalogate. Pentru a ajunge la o asemenea performanță, mijloacele pe care le utilizăm sunt comparabile în termeni de bugete cu cele ale descoperirilor în fizica nucleară, în fizica atomică. (…) Dacă ne uităm comparativ la exoplanete, articolele științifice sunt publicate cu un număr măsurat, până în 50 de autori care lucrează în astronomie, pe când un experiment cu rezultate notabile are peste 1.000 de autori. Cât de relevantă este compoziția unui colectiv de 50 de persoane, cercetători în astronomie, față de cele 1.000 de persoane, cercetători în fizica particulelor, este discutabil. Am luat exemplu în domeniul fizicii, dar putem să luăm și altfel de exemple.”
sursă foto: Andreea Beatrix Pantiloi
TIA SÎRCA
