Marți, în Cluj Napoca, prețurile la motorină variau între 8,75 lei și 8,95 lei. Cea mai ieftină benzină era la stațiile DHR și costa 7,89 de lei/l, iar cea mai scumpă ajungea la 8.02 și se găsea la Mol, OMV, Gazprom și Rompetrol. Benzina Premium varia între 8,53 de lei/l, la Petrom și 8,75 de lei/l, la Mol, OMV, Gazprom și Rompetrol. „Scumpirea petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, riscă să devieze inflaţia de la scenariul de bază pentru finalul anului şi să afecteze estimarea de creştere economică de aproximativ 1%, a afirmat Iulian Lolea, economist-şef al Confederaţiei Patronale Concordia”. Întrebat cum ar putea evolua economia într-un scenariu de încheiere rapidă a conflictului, economistul a arătat că efectele ar fi limitate, dar nu inexistente. În aceste condiţii, impactul se va vedea şi la pompă. „Va exista o creştere chiar dacă conflictul se încheie repede. Prima de risc în preţul barilului va continua să se manifeste cel puţin câteva luni şi asta s-ar putea reflecta într-o majorare de 5-7%, în funcţie de condiţiile în care se încheie conflictul”, a subliniat el.
Scumpirile pot destabiliza transportul local
Transportatorii și taximetriștii clujeni sunt îngrijorați de evoluția prețurilor la combustibili: Mircea Hoinar, taximetrist la una companiile ride sharing consideră că „ Așa cum se știe, combustibilul are o pondere semnificativă în coşul de consum, de 7-8%, mai mare decât gazul şi generează un efect de transmisie puternic în economie. Problema evoluției prețului la carburant nu este doar o chestiune de joc al prețurilor în domeniul transporturilor de pasageri, este o problemă de destabilizare a parcurilor de taximetre. Sunt unii șoferi de taxi care consideră că o astfel de practică este afectată în rentabilitatea ei. Și așa este. Noi nu putem jongla cu prețurile ca reacție imediată la evoluția prețului la combustibil. Este însă un punct critic unde taximetria nu mai este rentabilă și atunci renunți. Dacă mai multe persoane gândesc așa, retrăgândi-se, atunci în trasportul local se produce un dezechilibru. Spirala prețurilor se va întoarce împotriva noastră. Va fi o implozie.” -spune Mircea Hoinar.
Scumpirea carburanților: combustibilul ideal al inflației
Lucian Petea este patronul unei depozit en-gro de mărfuri alimentare și nealimentare în Șomeșeni. O parte dintre clineți, mai ales cei din zona rurală, care sunt deținătorii unor mici magazine sătești, preferă aprovizionările la ușa magazinului, transportul realizat de en-grosit intrând în prețul mărfurilor comandate. Petea spune: „Este evident că totul devine o spirală a prețurilor, care nu știm exact până unde va urca. Eu aduc marfă de la Constanța, din port, de la București și de la Tmișoara. Pentru că benzina și motorina s-au scumpit, va trebui să pun un adaos la livrări, deoarece mărfurile care îmi intră în depozit le procur mai scump. De asemenea am contracte cu livratori de produse nealimentare care îmi aduc produsele la un alt preț, mai mare, pentru că motorina s-a scumpit. Per total toate aceste ecuații financiare se proiectează în prețul final al produselor. Plecând de la prețul combustibilului. Desigur, mai sunt unele detalii legate de evoluția cursului valutar. Dar, în principiu, atunci când combustibilului îi crește prețul la pompă, prețurile sunt aruncate în aer ca un resort. Atunci economia este dominată de inflație și se sufocă. Este clar că dacă un litru de ulei de calitate superioară era până astăzi între 8,40 lei și 9,00 lei la raft, în noua conjunctură sigur va sări la un 9,70 – 10,00 lei litrul. Sau, dacă prețul unui kg de făină albă superioară în supermerket variază astăzi între 3,00 lei și 4,50 lei, cel maximal va sări de 5,00 lei. Un kilogram de zahăr costă între 3,50 și 4,00 lei, poate chiar 4,20 lei în unele marketuri. Se fac tot felul de analize. Citesc în presa de specialitate că aceste creșteri se vor stabiliza curând. Dar eu nu știu ce însemnează „curând”. La finalul războiului din Iran? La noi când prețurile „se umflă”, din diverse cauze, chiar dacă problemele au fost eliminate, prețurile rămân ridicate. Nu cred în descreșteri de prețuri. Chiar dacă se înregistrează un aflux de marfă pe piață. Inflația funcționează ca nicăieri. Chiar marketurile practică „sportul” mențineriii prețurilor ridicate. Un fel de cartel. Ca să nu mai spun că autoritățile care ar trebui să spuravegheze acest grafic, tac. Asta-i România!”
Runda 1, runda 2…jocul continuă
Economistul Iulian Lolea a explicat: „Pe termen scurt, am văzut creşterea preţului petrolului pe piaţa internaţională, înainte ca impactul să se reflecte în preţurile carburanţilor la nivel local. Va trece o perioadă relativ scurtă, în general câteva zile sau săptămâni, având în vedere reînnoirea stocurilor, astfel încât impactul ar trebui să fie limitat atât asupra inflaţiei, cât şi asupra creşterii economice. Odată cu încheierea conflictului, ne aşteptăm ca preţurile pe piaţa internaţională să se normalizeze. Totuşi, această normalizare nu înseamnă o revenire la nivelurile de la începutul anului, de aproximativ 70 de dolari pe baril. După ce cotaţiile au depăşit 80-82 de dolari, este posibil să se stabilizeze în zona 75-76 de dolari, deoarece va persista o primă de risc pentru o perioadă de timp. În acest scenariu, preţul benzinei ar putea ajunge la 1,3-1,4 lei în plus faţă de nivelurile anterioare, dacă situaţia se detensionează rapid. Există un efect de runda întâi, prin creşterea directă a preţului carburanţilor şi un efect de runda a doua, prin transmiterea costurilor în transporturi şi, ulterior, în preţurile altor bunuri şi servicii. România este deosebit de sensibilă la acest mecanism, iar presiunile ar putea pune în pericol ţinta BNR pentru finalul anului, apropiată de 4%. Un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale, coroborat cu alţi factori de risc, precum evoluţia preţului gazelor sau eliminarea adaosului comercial la produsele de bază, ar putea duce inflaţia spre 5% la sfârşitul anului”, a adăugat Lolea.
Beniamin Pascu
Articolul Conducătorii auto și comercianții clujeni: Spirala prețurilor va declanșa în Cluj o implozie! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
