Despre dilemele societății isreliene, scindată între nevoia de securitate, de justiție socială și politică și speranța recuperării ostaticilor răpiți de Hamas, scrie Moshe B. Itzhaki, umanist, decan al Colegiului Oranim, fost ofițer în trupele speciale ale statului Israel și protestatar statornic împotriva lui Benjamin Netanyahu.
Chiar în aceste momente, fiul unei prietene dragi pe care-l cheamă Tzachi Idan, a cărui fiică Maayan în vârstă de 18 ani a fost ucisă chiar în brațele lui, suferă cumplit în subteranele groazei ale Hamasului din Fâșia Gaza, după ce a fost răpit din casa lui din kibbutzul Nahal Oz în sâmbăta neagră în care noi ar fi trebuit să sărbătorim ziua de Simchat Tora, în 7 octombrie 2023.
În chiar aceste momente, încă aproximativ 131 de copii, femei, bătrâni, tineri, cetățeni ai Israelului care au fost răpiți din localitățile de pe granița dintre Israel și Fâșia Gaza și de la un festival de muzică și dansuri, oameni iubitori de pace care voiau o viață normală și care s-au întâlnit în dorința de a se bucura și de a exprima importanța vieții, acum se află într-o situație în care nu este sigur că vor scăpa cu viață. În acea sâmbătă neagră, au fost siluiți, măcelăriți și profanați cam 1500 de persoane, civili și militari. Casele lor au fost jefuite și arse iar localități întregi au devenit câmpuri în ruină. Printre acești oameni se aflau și prietenii și prietenele mele cu care am petrecut 20 de ani de viață la kibbutzul Nahal Oz.
În aceste momente, zeci de mii de cetățeni din nordul și sudul țării sunt dezrădăcinați din casele și pământurile lor, fiind exilați și refugiați în țara lor. În timpul acesta continuă bombardarea locurilor și localităților acestora.
Din 7 octombrie, societatea israeliană trece prin cea mai mare criză de la începuturile Israelului modern. În cele mai profunde coșmaruri n-aș fi crezut că această țară puternică, dezvoltată, având una din armatele cele mai puternice din lume ( și știu aste în mod intim ca fost soldat și comandant în trei războaie și alte zeci de acțiuni militare ) ar putea să fie pusă în fața unei crize atât de mari care pune în pericol însăși fundamentele poporului evreu.
S-au scurs deja șapte luni de tragedie, luni în care toate forțele de securitate au luptat eroic, lupte în care au căzut cei mai buni fii ai Israelului pentru a reîntoarce pe cei răpiți, pentru a nimici gruparea teroristă Hamas, pentru a readuce securitatea pentru israelieni, ținte care din păcate n-au fost deocamdată atinse. Ministrul apărării, șeful Statului Major, șeful securității interne, Comandantul Contrainformațiilor din armată, toți și-au asumat responsabilitatea și au declarat că au eșuat în ceea ce privește apărarea țării. Numai primul ministru, împreună cu grupul miniștrilor mesianici, se sustrag de la responsabilitate. Ei nu au un program clar de stat, se comportă imoral față de cei răpiți și familiile acestora, refuză să discute planurile legate pentru ce va fi după război și cine va conduce Fâșia Gaza în loc de Hamas. Acest refuz aduce după sine noi jertfe, teroriștii se reîntorc în locurile unde au fost omorâți sau alungați. Este din nou nevoie de lupte și, spre nenorocirea noastră, mor în aceste zile alți soldați degeaba.
Eu aparțin unei grupe de mii de israelieni de calitate care participă la proteste de trei ani deja, spre binele democrației și împotriva unei politici duse de un prim ministru acuzat de infracțiuni, împreună cu un grup de miniștri și parlamentari extremiști, care au încercat deja să schimbe regimul, să distrugă democrația iar acum să aducă țara într-un război al armagedonului și să cauzeze un război mondial al religiilor.
Înainte cu un an am strigat, am avertizat că ceea ce ei fac slăbește armata și societatea sfârtecând-o de-a-ntregul. Dar cum poți salva o societate când un prim ministru face totul pentru a se salva doar pe sine însuși ?
Din această situație plină de traume eu cred că putem repara și reconstrui tot ceea ce s-a distrus. Așa cum spunea Rabinul Nahman din Braslav, e în inima mea credință și speranță că ceea ce oameni…
Profesor universitar, poet, traducator, editor, curator, actor de teatru si ornitolog, Moshe B. Itzhaki (1951, Israel) a fost decan al Facultatii de Studii Continue, la Colegiul Academic al Stiintelor Educatiei Oranim.
