Aproximativ 120.000 km, înconjurul Pământului la Ecuator de trei ori, au făcut ambulanțele clujene în anul 2025 venind în întâmpinarea persoanelor care au avut nevoie de asistență medicală de urgență. Echipa Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Cluj, condusă de dr. Horia Simu, este cunoscută prin profesionalismul dovedit, prin formarea temeinică a voluntarilor, viitori medici și asistenți medicali care lucrează în urgențe, în camera de garda a spitalelor, dar și prin climatul de echilibru creat între colegi. În anul 2025, eforturile echipei SAJ Cluj au fost răsplătite de un om al cetății, ing. Vasile Onaca, care a donat o ambulanță nouă, aceasta alăturându-se altora primite printr-un program național. Ce a însemnat anul 2025 pentru Serviciul de Ambulanță Cluj, ce înnoiri s-au făcut și cât de greu va fi de îndurat austeritatea în 2026, dacă reducerile vor viza și domeniul sănătății, aflăm în interviul acordat de managerul SAJ Cluj, dr. Horia Simu, ziarului Făclia.
Reporter: La începutul anului 2025 aminteați de o reînnoire la nivel național de 600 de ambulanțe. Câte ambulanțe noi au fost repartizate Serviciului de Ambulanță Cluj?
Dr. Horia Simu, managerul Serviciului de Ambulanță Cluj: Este un program național care deja a început. Vom mai primi încă două ambulanțe: o ambulanță tip C (ambulanță cu medic destinată cazurilor grave, deservind așa-numitul cod roșu) și o ambulanță de tip B cu asistent medical. Am început instruirea personalului care lucrează pe aceste ambulanțe din substațiile noastre. Toate substațiile vor trebui să-și reînnoiască parcul auto, în total ar fi 14 autosanitare. Până la sfârșitul anului am primit 14 autosanitare noi, urmând suplimentarea lor până la sfârșitul primului trimestru.
Ambulanțierul, ca un paramedic la pompieri
Rep: Ce dotări moderne au noile ambulanțe?
Dr. Horia Simu: În primul rând, aceste ambulanțe sunt adaptate anului 2026 la fel ca orice autoturism modern. Pe lângă dotarea standard cu targă multifuncținală, trusă traumatologie (accidente circulație, agresiuni, incidente casnic, etc.), trusă-naștere, trusă-arși, perfuzabile, injectomate, la toate dispozitive medicale care existau înainte se mai adaugă două dispozitive care pot ajuta la salvarea de vieți. Este vorba de așa-numitul resuscitator mobil. Acesta este un aparat care se așează sub pacientul aflat în stop cardio-respirator și preia funcția persoanei care face resuscitarea. La o resuscitare de 20-30 de minute, făcută manual de o persoană, toate graficele arată că nu se obține aceeași eficiență în aceste minute comparativ cu acest dispozitiv. Aparatul preia ceea ce face omul, adică apasă strict cât trebuie 4-5 cm, cu frecvența standard, ajută la fluxul constant de sânge la creier, la oxigenarea acestuia și la repornirea inimii. Acest aparat ajută și înlocuiește un membru al echipajului care în urgență poate să facă altceva.
Rep: În ce constă pregătirea personalului care lucrează pe ambulanțele noi și de cine este făcută?
Dr. Horia Simu: Sunt sesiuni de instruire de una sau două zile făcute de către reprezentanții firmelor care au produs ambulanțele, depinde dacă este ambulanță cu medic, de tip C, sau ambulanță de tip B. Pentru fiecare din aceste ambulanțe noi am primit doi sau trei oameni la instruiri, iar acestea au loc în județul Cluj.
Rep: Pregătirea este necesară și pentru șoferi?
Dr. Horia Simu: Pe lângă condusul mașinii, șoferul, ambulanțierul, trebuie să cunoască celula medicală a mașinii, să știe să administreze oxigenul, să cunoasca tehnici de imobilizare a pacientului. Pregătirea ambulanțierului are aceeați curriculă de curs ca și colegii paramedici la pompieri, el este un membru al echipei medicale care trebuie să transporte, să imobilizeze, să ajute echipajul cu aparatura de pe ambulanță.
Ambulanțele clujene, înconjurul Pământului la Ecuator de trei ori
Rep: Celelalte ambulanțe ale SAJ Cluj, aflate de multă vreme în uz, câți kilometri au parcurs în 2025?
Dr. Horia Simu: Toate ambulanțele au parcurs aproximativ 120.000 km, înconjurul Pământului la Ecuator de trei ori.
Rep: V-au dat bătăi de cap reparațiile și în anul 2025?
Dr. Horia Simu: Bineînțeles, la orice mașină care funcționează, la orice roată care se învârte trebuie mentenanță. Sper să reușim cu această înnoire să reducem foarte mult costurile de reparații. Toată lumea știe, și la mașinile personale, ce înseamnă 100.000 de kilometri, 200.000 km! La 250.000 km costurile sunt mari la câte potențiale probleme apar. Trebuie menținute în stare bună tot timpul.
O treime din ambulanțe au peste 15 ani
Rep: Câte mașini au ieșit din uz în 2025?
Dr. Horia Simu: S-au casat opt ambulanțe cu vechime de peste 10 ani. Având învedere că vin cele noi le casăm pe cele vechi pentru că nu mai au sens reparațiile costisitoare gen reparație majoră motor, cutie de viteză, etc. Fiecare trebuie să aibă șansa la ce este nou. Și atunci indiferent că este vorba de Serviciul de Ambulanță din Cluj-Napoca sau substațiile din județ toți trebuie să aibă acces la mașini noi. Astfel, scad foarte mult cheltuielile. Din cele 76 de mașini funcționale mai avem încă patru în service, cu diferite probleme, o treime (25 de mașini) au peste 15 ani. Repet, să ne gândim fiecare la mașina proprie, dacă are peste 12 ani, trebuie să faci ITP ul din an în an. Acesta este numai un mic amănunt. Programul de reînnoire începe cu 600 de mașini, dar trebuie să ajungă până la 1.500 – 2.000 în următorii doi ani, dacă se continuă. Sperăm să continue acest program de înnoire , o să fie un câștig, în primul rând, pentru comunitate.
Un ambulanțier rănit după ce o mașină a lovit ambulanța
Rep: Ați avut ambulanțe avariate?
Dr. Horia Simu: Din păcate, am avut. A fost un accident nefericit, în zona Huedinului. Ambulanța venea cu pacient spre Cluj-Napoca. S-a efectuat o depășire pe contrasens și a intrat în ambulanță. Din nefericire, pacientul de pe targă a decedat, iar șoferul a trebuit să fie operat la coloană și la picior. Acum este bine, se află în perioada de recuperare. Avariile ambulanței au fost încadrate la daună totală. Sunt riscurile care, din păcate, există pe teren: riscul de agresivitate, riscul infecțios și riscul de accident, vedeți și ultimele știri, oricând se poate întâmpla orice. Cele trei riscuri încercăm să le reducem prin folosirea mașinilor noi, protecția și instruirea personalului.
Clujul se dezvoltă, riscurile cresc
Rep: Câte solicitări ați primit anul trecut?
Dr. Horia Simu: Peste 110.000 de solicitări. Sunt multe deoarece Clujul crește ca și județ. Chiar am ascultat recent o prezentare a Ministerului Sănătății care zicea că în anumite zone din România populația a scăzut foarte mult și se vorbea de nevoia de servicii medicale. Însă Clujul crește în fiecare an ca număr de cetațeni, fiind una din zonele care atrage oportunități de dezvoltare, platforme industriale, etc. (cum este Bucureștiul, Timișoara). Dar cresc și riscurile. Autostrăzile nu sunt terminate, dar construcția lor continuă într-un ritm accelerat. Fiecare kilometru în plus, 10 km în plus înseamnă risc de accidente. Aeroportul de la 2 milioane la 3 milioane de pasageri pe an înseamnă un risc crescut. Avem solicitări de la aeroport, că i se face rău cuiva, că există o urgență în avion sau avion cu probleme la aterizare. Sunt platformele industriale din jurul Clujului care au crescut, satele din jurul Clujului, comunele. De exemplu, comuna Chinteni se prezintă astăzi ca un oraș. Este o concentrare populațională mare în aceste comune, iar atunci probabilitatea de a suna cineva la 112 este crescută. Unitățile sanitare au rămas la fel. Ca și plan de dezvoltare trebuie să existe noi substații. Pe măsură ce se dezvoltă toată această zonă, automat trebuie să existe noi substații. Sunt necesare școli și grădinițe în Florești, dar este nevoie și de o substație. Unde este o aglomerare mai mare de 10.000 de persoane este nevoie. În municipiile județului, în Dej, în Gherla, Turda, Câmpia Turzii și Huedin avem substații, dar deja sunt alte zone care depășesc ca număr de locuitori aceste localități, Florești, Chinteni, în general zone din jurul Clujului. Știți cum este circulația spre Florești sau spre Gherla, după-masa la ora 17:00 sau dimineața la 7:00 înspre Cluj-Napoca. Sper în continuare ca în cazul Spitalului Regional de Urgență lucrurile să se miște. El trebuie să existe.
Important să cunoaștem bolile care pot anunța o urgență
Rep: Ce tip de solicitări se mențin? Unde s-au înregistrat creșteri?
Dr. Horia Simu: Procentul pe grupe de solicitări este aproximativ cam același, dar este o statistică seacă. Deoarece când zici dureri precordiale sau dureri toracice, înseamnă angină pectorală, infarct miocardic sau ceva mai rău. Înseamnă o persoană care va sta cel puțin una-două săptămâni, dacă tot e ok, în spital. Când zici accident vascular cerebral, înseamnă că vorbim de o persoană care in urma evenimentului medical va fi exclusă de la locul de muncă, va fi dependent în cadrul familie o lună, două-trei sau mai mult. Poate ar fi mult mai important ca lumea să recunoască anumite patologii care pot anunța o urgență. Despre accidentul vascular cerebral chiar aș dori ca în 2026 să se facă niște minicursuri de popularizare a semnelor precoce ale acestuia. Se fac în toată Europa. Se fac și la noi. Vă dau un singur exemplu, Stela Popescu, cu o zi înainte să moară, a primit un premiu și la festivitate, aceasta fiind filmată în direct, nu vorbea coerent. A scăpat de două ori poșeta din mână. Toată lumea a pus pe seama emoțiilor. Nu se punea problema emoțiilor în cazul renumitei actrițe Stela Popescu. Nimeni nu s-a gândit că poate să aibă un accident vascular cerebral în curs. Din păcate, a doua zi a decedat acasă. Alte patologii majore sunt urgențele privind intoxicațiile cu diferite substanțe, nu numai cu alcool. Și mai avem din păcate, accidentele de circulație, Cluj-Napoca, fiind centru regional, primește urgențe din alte județe, din tot nord-vestul României. Când aud elicopterul, mă gândesc că înseamnă că se ocupă un pat la terapie intensivă, nu vine pacientul numai să-și facă un consult la Cluj. O activitate importanta a Serviciului de Ambulanță sunt transferurile în alte centre universitare de la Cluj spre Neurochirurgie București, Iași, copiii care sunt transferați în diferite zone ale țări sau preluări ale unor pacienți clujeni.
Nevoie de psiholog
Rep: La ce cazuri mai deosebite a trebuit să interveniți?
Dr. Horia Simu: Dacă i-am întreba pe fiecare din cei peste 330 de angajați, care se deplasează în teren, cred că toți ar avea poveștile lor. La discuțiile de Crăciun sau de la pensionare se pune clasica întrebare „Tu, câte ai moșit?”. A existat un caz de naștere, în ianuarie 2025, la o stână de oi, undeva în zona Huedinului. O femeie însărcinată a fost dusă cu salvarea până într-un punct, iar de acolo cu tractorul deoarece drumul nu era accesibil. Femeia a fost transportată până la stână, unde a și născut. Echipajele pot să povestească cazurile emoționale. Iar cazurile emoționale, care influențează echipajele sunt decesele, mai ales decesele de copii, în accidente de circulație. Când mama este teafără și n-are nimic zici: ˂˂Unde-i copilul?˃ ˃ și descoperi că este decedat. Sunt cazuri cu impact emoțional. Omul merge acasă cu gânduri de tot felul. Ideea unui psiholog la o unitate sanitară, precum Serviciul de Ambulanță, cred că trebuie luată în considerare. Ar fi util un debriefing.
De asemenea, importante sunt discuțiile, socializarea între colegi. Acest debriefing în care fiecare își spune propria problemă, în care colegii se încurajează, se consultă legat de situațiile întâmpinate contează foarte mult. Până la urmă, în interiorul instituției trebuie să existe acest echilibru. Începe să vină tineretul din spate, și mă bucur că vine, să fie noua generație. Sunt din ce în ce mai mulți.
24 de medici în Serviciul de Ambulanță
Rep: Ce ne puteți spune despre personalul SAJ Cluj?
Dr. Horia Simu: Din păcate, este același normativ de personal care exista și acum un deceniu. Este vorba de 330 de angajați care reprezintă personalul operativ, dintre care 24 sunt medici. Medicul, în prespital este rara avis peste tot, în toată Europa, restul fiind asistenți și ambulațieri, aceștia în număr mai mare activând, atât în compartimentul de transport, cât și în compartimentul de urgență. Avem voluntari care stau aici șase luni, unu sau doi ani de zile. Își dau seama dacă le place sau nu le place. Un voluntar care stă un an și jumătate învață multe. Nu te mai stresezi când vine pe ambulanță. Sunt cunoscuți de personal, dar și de cei din conducere.
N-ai ce lucra la ambulanță dacă nu ai empatie
Rep: Ați avut oameni care s-au pensionat?
Dr. Horia Simu: Nu, chiar, în general tot personalul operativ a rămas atât cât s-a putut legal, cât au putut. Ar putea să se pensioneze, dar nu doresc. Un profesor conferențiar de la Facultatea de Psihologie a făcut un studiu, un chestionar anonim, în care 75-80% din intervievați au răspuns cu „Mai bine stăm aici decât acasă”. Sunt conștienți că este greu, că au de-a face cu nopți friguroase, cu riscul de agresivitate sau de accidente, dar cu toate acestea preferă ambulanța decât alte unități sanitare. Vă spun sincer, cine vine și cui îi place, nu mai pleacă. Am avut și colegi care au venit, au stat o lună și apoi au spus că-și dau demisia pentru că nu puteau să vadă sânge și să facă față situațiilor stresante. Dar majoritatea vin și nu mai vor să plece, chiar dacă înainte au fost șoferi pe tir, vorbesc de persoanele nonmedicale care până acum nu au văzut și nu au fost în contact cu un om bolnav. Pentru mulți mediul de la serviciu este o zonă de confort, o bulă a lor, separată, asta fiind și concluzia studiului, la care se adaugă plăcerea de a ajuta. Într-adevăr n-ai ce lucra la ambulanță dacă nu ai empatie, dacă nu ai spirit de echipă. Individual nu faci nimic. La un stop cardio-respirator trebuie minim trei persoane ca să fie totul ok. Dacă echipajul a reușit, dacă un accident a fost rezolvat cum trebuie, nu se datorează unei singure persoane, ci unui coordonator ajutat de restul echipei.
65 de voluntari, recrutați în prima sesiune
Rep: În toamna anului trecut ați făcut recrutări pentru voluntari. Câți voluntari aveți acum?
Dr. Horia Simu: Am reușit să recrutăm 65 de voluntari într-o primă serie. O să mai facem o sesiune de recrutări în primăvară. Vor începe cursurile de pregătire. Toți voluntarii, la fel ca ambulanțierii și tot personalul, trebuie să treacă prin niște module. Să nu uităm că Serviciul de Ambulanță pe lângă deservirea celor bolnavi acasă, în apartament, la casă, înseamnă și intervenția în locuri publice. Cu facebookul sau instagramul uneori ministerul află mai repede de o urgență decât aflăm noi dacă nu se intervine cum trebuie. În locul public trebuie să știi ce să faci, să știi să acționezi. Sunt destule imagini pe rețelele sociale din țară cu personal medical în prespital, care nu știu cum să lucreze. Astfel, voluntarii se pregătesc parcurgând modulele privind pacientul inconștient, modulele de traumă, de imobilizare pacient, de resuscitare și cunoaștere a ambulanței. Voluntarul trebuie să știe ce conține fiecare sertar fiind ajutorul celorlalți, când medicul, asistentul vrea o fașă anume să știe de unde să o ia. O dată la trei luni voluntarii susțin un examen, apoi intră pe ambulanță.
Rep: De cine sunt susținute aceste module?
Dr. Horia Simu: Avem o echipă de opt formatori (doi medici și restul asistenți medical) de la Centru de formare pentru asistenți medicali și pentru ambulanțieri Cluj-Napoca care pe rând susțin voluntar aceste module. Coordonatorul care se ocupă de aproximativ șase ani de voluntari este domnul asistent medical Cătălin Uță.
Rep: Cât de importantă este activitatea voluntarilor în cadrul Serviciului de Ambulanță Cluj?
Dr. Horia Simu: Pentru SAJ Cluj este un ajutor mai ales când nu se poate suplimenta personalul lipsă. Ajută echipajul la imobilizare, la transport. Voluntarii fiind la postliceală, cel puțin anul II, sau studenți la Facultatea de Medicină activând aici îi ajută la propria evoluție. Prind încredere în ei. Ajung în anul VI siguri pe ei, iar, la rândul lor, încep să-i învețe pe ceilalți. Mic exemplu – Când se organizează „Școala altfel”, voluntarii doresc să meargă. Și îi incurajăm ca să își dezvolte și abilitățile de comunicare și cele de viitori traineri.
Voluntarii ajută foarte mult
Rep: Aveți voluntari care au rămas să lucreze la SAJ Cluj?
Dr. Horia Simu: Grupul de asistenți mai tineri sunt din rândul voluntarilor. Ei într-adevăr au un avantaj la examen pentru că au experiența acumulată deja. Avem medici care sunt la terapie intensivă, un medic specialist terapie intensivă la Bistrița, un coleg francez, căsătorit cu o româncă, care lucrează la Bistrița pe ATI. Și sunt foarte mulți care acum sunt medicii rezidenți și vin în fiecare lună, când sunt serenadele vin obligatoriu și studenții de anul VI, grupul celor care au făcut voluntariat aici. Nu uită de unde au pornit, unde s-au format. Ei oricum tot în comunitatea medicală rămân, chiar dacă o să fie într-o cameră de garda, înțeleg și altfel ce înseamnă urgența și de ce trebuie să ajungi acolo la spital cu pacientul.
Rep: Intenționați să mai faceți recrutări în primăvară?
Dr. Horia Simu: Da, deoarece este o perioadă de acomodare. Probabil din cei 65 de voluntari câțiva vor renunța sau nu. Cei de anul VII au anul final și vor veni mai puțini, iar atunci vom mai face recrutări pentru a avea un total de 80 de voluntari. Pe lângă celelalte activități, ei ne ajută foarte mult la evenimentele medicale și toate celelalte evenimente specifice Clujului, precum Electric Castle. La cortul medical alături de asistent și medic voluntarii ajută foarte mult.
Urgențele într-o perioadă austeră
Rep: Ce credeți, austeritatea va afecta și urgențele?
Dr. Horia Simu: Așteptăm cu interes anul 2026 pentru că vrând-nevrând trebuie să ne adaptăm realităților existente. Ultimele modificări legislative au exclus sănătatea de la reduceri de cheltuieli. Bineînțeles nu se mai face nimic ce este inutil, dar medicamentele trebuie cumpărate, combustibilul trebuie să aibă o sursă de finanțare, materiale sanitare, piese auto sunt necesare, pe lângă salarizare. Ideal ar fi suplimentare de personal. La începutul anului voi încerca să sensibilizez suplimentarea de personal într-un an în care se vor face reduceri pe anumite zone bugetare. Da, trebuie să existe această reducere de personal bugetar, dar în alte zone este nevoie de suplimentare.
Recunoștință lui Vasile Onaca
Rep: A fost făcut un gest rarisim pentru comunitatea clujeană, o ambulanță nouă a fost donată în folosul celor bolnavi.
Dr. Horia Simu: Avem și noi anumiți îngeri și unul din îngerii Serviciului de Ambulanță a fost domnul Vasile Onaca prin Fundația Oncos. A donat o ambulanță Serviciului de Ambulanță Județean. Într-o lume în care fiecare minut poate însemna viață și moarte există oameni care aleg să fie îngeri. Deja în cele trei luni de la primire are peste 1.000 de urgențe, de la accidentul de circulație la accidentul vascular cerebral, la transporturi asistate pacienți intubați. A fost folosită din plin și este de foarte mare folos. Fiecare kilometru pe care-l face înseamnă ceva pentru pacienți. O ambulanță nouă a fost dăruită din inimă. Mulțumirile sunt din partea Serviciului de Ambulanță, a colegilor care lucrează pe aceasta autosanitară, din partea fiecaruia din cei peste 1.000 de pacienți și a mea personal.
Noul an să ne aducă Spitalul Regional de Urgență
Rep: Ce vreți să transmiteți marii echipe SAJ Cluj?
Dr. Horia Simu: În primul rând, să aibă cât mai puține evenimente deosebite, să se bucure de fiecare minut petrecut cu familia pentru că lucrând în domeniul urgențelor prețuiești mai mult orice clipă, orice minut când stai cu familia. Să aibă o casă plină de liniște, gânduri bune, sănătate și multe bucurii profesionale.
Rep: Ce ați dori să vă aducă 2026?
Dr. Horia Simu: Aș vrea să ne aducă mai multă liniște în sistemul de sănătate, acel spital regional de urgent care trebuie să înceapă să se finalizeze pentru că, până la urmă, este în interesul comunității, iar pentru noi să se continue programul de reînoire al autosanitarelor SAJ Cluj, să ne aducă oameni care doresc din inimă să lucreze la Serviciul de Ambulanță, să ne aducă sănătate pentru toată comunitatea.
Interviu realizat de Tia SÎRCA
Articolul Dr. Horia Simu: Spitalul Regional de Urgență Cluj trebuie să existe apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
