April 12, 2024

O mai mare integrare UE ar putea genera peste 2,8 mii de miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032 ┼či ar putea contribui la realizarea obiectivelor UE ├«n domeniul drepturilor sociale, al drepturilor fundamentale ┼či al mediului, conform unui studiu realizat de Unitatea pentru valoarea ad─âugat─â european─â, care face parte din Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

Acest studiu reprezint─â ultima etap─â din seria de analize ├«nceput─â ├«n 2012 de Unitatea pentru valoarea ad─âugat─â european─â a Parlamentului European, care a devenit parte a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) ├«n 2014. El urm─âre┼čte s─â estimeze poten┼úialul c├ó┼čtig economic generat de ac┼úiunea comun─â la nivelul UE.

Beneficiile unei mai mari integr─âri UE nu ar ├«nlocui sau submina ac┼úiunile ├«ntreprinse la nivel na┼úional, regional sau local, ci le-ar completa ┼či le-ar consolida, sus┼úin autorii studiului.

Studiul are ca obiectiv s─â sprijine Parlamentul European ├«n definirea agendei sale politice ┼či s─â ├«ncurajeze o dezbatere privind o cale sustenabil─â de urmat. El analizeaz─â poten┼úialele beneficii ce s-ar putea ob┼úine ├«n 50 domenii politice, ┼úin├ónd cont de situa┼úia legisla┼úiei UE ┼či de poten┼úialul neexploatat al acesteia ┼či aplic─â o analiz─â cantitativ─â adaptat─â fiec─ârui domeniu de politic─â. ├Än ansamblu, analiza sugereaz─â c─â economia UE ar putea ob┼úine c├ó┼čtiguri de cel pu┼úin 2,8 mii de miliarde EUR dac─â politicile promovate de Parlamentul European ├«ntr-o serie de domenii specifice ar urma sa fie adoptate de UE ┼či apoi puse ├«n aplicare pe deplin pe parcursul a 10 ani.

├Än perspectiva urm─âtorilor 10 ani, pentru Europa sunt posibile trei drumuri diferite, conform autorilor studiului: men┼úinerea status-quo-ului, o ac┼úiune strategic─â colectiv─â sau fragmentarea. Men┼úinerea status-quo-ului reprezint─â simpla continuare, p├ón─â ├«n 2032, a ac┼úiunilor de politic─â care au fost ini┼úiate deja, f─âr─â m─âsuri suplimentare substan┼úiale din partea UE. Calea ÔÇ×ac┼úiunii strategice colectiveÔÇŁ ar lansa noi ac┼úiuni de politic─â pentru a promova capacitatea de anticipare ┼či r─âspunsul UE, ├«n timp ce calea ÔÇ×fragment─âriiÔÇŁ ar sl─âbi ├«n mod evident eficacitatea ac┼úiunii UE din cauza pozi┼úiilor divergente ale statelor membre.

Baz├óndu-se ├«n primul r├ónd pe pozi┼úiile adoptate de Parlamentul European de la ├«nceputul legislaturii din 2019, inclusiv pe cele la care Comisia Europeana nu a r─âspuns ├«nc─â, acest studiu analizeaz─â poten┼úialele beneficii ale continu─ârii integr─ârii europene ├«n urm─âtorii 10 ani. Poten┼úialele beneficii ale ac┼úiunii strategice colective ├«n compara┼úie cu cele ale men┼úinerii status-quo-ului ne ajut─â s─â ├«n┼úelegem ÔÇ×costul non-EuropeiÔÇŁ, conform studiului.

Scenariul de referin┼ú─â a fost calculat de EPRS pe baza scenariilor ┼či a proiec┼úiilor pe termen lung realizate de Comisia Europeana ┼či OCDE. Acesta reflect─â situa┼úia din trecut (din 2015 p├ón─â ├«n 2021) ┼či PIB-ul real estimat ├«n euro exprimat ├«n paritatea puterii de cump─ârare p├ón─â ├«n 2032, anul de referin┼ú─â fiind 2022. Proiec┼úia de referin┼ú─â presupune o simpl─â continuare, p├ón─â ├«n 2032, a ac┼úiunilor politice care au fost deja ini┼úiate, f─âr─â noi ac┼úiuni substan┼úiale din partea UE (scenariul ÔÇ×men┼úinerii politicilor actualeÔÇŁ). Conform acestui scenariu, PIB-ul real ar cre┼čte de la o valoare de aproximativ 15 mii de miliarde EUR ├«n 2022 la aproximativ 17 mii de miliarde EUR ├«n 2032, ceea ce s-ar traduce printr-o rat─â medie anual─â de cre┼čtere a PIB-ului real de 1,3 % de-a lungul perioadei.

├Än cel de-al doilea caz, cel al ÔÇ×ac┼úiunii strategice colectiveÔÇŁ prin compara┼úie cu scenariul de referin┼ú─â, analizele arat─â c─â ar putea fi generat─â o sum─â suplimentar─â de 2,8 mii de miliarde EUR, aduc├ónd astfel PIB-ul real total la o valoare de aproape 20 mii de miliarde EUR ├«n 2032. Aceasta este o estimare destul de ambi┼úioas─â, dar rezonabil─â, sus┼úin autorii studiului, deoarece ar ├«nsemna o rat─â medie anual─â de cre┼čtere a PIB-ului real de 2,9 % de-a lungul perioadei.

Cazul al treilea, cel al ÔÇ×fragment─âriiÔÇŁ, este prezentat pentru a sublinia costurile pe care le implic─â. Studiul pleac─â de la premisa apari┼úiei unei noi crize economice majore, de o propor┼úie similar─â cu crizele economice din 2020 ┼či 2009 (prin presupunerea unui ┼čoc de -5,6 % pentru PIB-ul real al UE ├«n ansamblu). Apoi, se presupune ca tendin┼úa de cre┼čtere a PIB-ului real ├«ncep├ónd din 2024 se va reduce la jum─âtate ├«n compara┼úie cu scenariul de referin┼ú─â, deoarece efectele perturbatoare ┼či efectele de propagare negative au un impact asupra ratei poten┼úiale de cre┼čtere a UE. Rezultatul este o pierdere net─â total─â de 2 052 miliarde EUR din PIB-ul real ├«n compara┼úie cu scenariul de referin┼ú─â ┼či de 4 899 miliarde EUR ├«n compara┼úie cu cel de-al doilea scenariu. ├Än acest scenariu al fragment─ârii, rata medie anual─â de cre┼čtere a PIB-ului real ar sc─âdea la 0,6 % de-a lungul perioadei.

Astfel, conform autorilor, o ac┼úiune comun─â mai ambi┼úioas─â ar putea nu numai s─â produc─â efecte economice, ci ┼či c├ó┼čtiguri mai mari ├«n ceea ce prive┼čte beneficiile sociale ┼či de mediu, precum ┼či promovarea drepturilor fundamentale.

Studiul prezint─â defalcat, pe domenii de politici europene, c├ó┼čtigurile pe care le-ar putea aduce ÔÇ×ac┼úiunea strategic─â colectiv─âÔÇŁ fa┼ú─â de strategia men┼úinerii status-quo-ului sau de fragmentare.

Ac┼úiunile precum finalizarea pie┼úei unice a m─ârfurilor ┼či serviciilor, protec┼úia indica┼úiilor geografice pentru produsele neagricole sau combaterea fraudei ├«n domeniul taxei pe valoarea ad─âugat─â (TVA) ar aduce beneficii economice de cel pu┼úin 644 de miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032.

De asemenea, ac┼úiunea la nivelul UE ├«n domeniul transform─ârii verzi ar putea aduce beneficii economice ├«n valoare de 439,5 miliarde EUR pe an. M─âsurile privind transformarea digital─â ar putea aduce beneficii anuale ├«n valoare de 384 de miliarde EUR. ├Än acest caz, beneficiile estimate ar proveni din norme mai armonizate privind comer┼úul electronic, securitatea cibernetic─â ┼či din norme privind r─âspunderea. M─âsurile de politic─â de sprijinire a digitaliz─ârii IMM-urilor, care reprezint─â coloana vertebral─â a economiei UE, ar contribui la cre┼čterea PIB-ului ┼či la cre┼čterea ratelor de ocupare a for┼úei de munc─â. Ac┼úiunea UE ar avea un impact pozitiv mai amplu asupra societ─â┼úii, inclusiv o mai buna protec┼úie a datelor cu caracter personal, a vie┼úii private ┼či a drepturilor fundamentale, ┼či ar putea contribui la eliminarea decalajului digital, sus┼úin autorii studiului.

M─âsurile privind realizarea Uniunii economice ┼či monetare (UEM) ar putea genera beneficii economice de cel pu┼úin 321 de miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032, conform studiului. Beneficii economice de cel pu┼úin 69,5 miliarde EUR pe an ar putea fi ob┼úinute din educa┼úie, programul de cercetare finan┼úat de UE ┼či din cultur─â. Politica comun─â a UE ├«n domeniul s─ân─ât─â┼úii ar putea genera beneficii economice de cel pu┼úin 46,5 miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032 prin cre┼čterea eficien┼úei bugetare ├«n ceea ce prive┼čte consolidarea cheltuielilor cu asisten┼úa medical─â la nivelul UE ├«n domeniul prevenirii ┼či al achizi┼úiilor publice.

Ac┼úiunea UE ├«n domenii precum combaterea s─âr─âciei ┼či inegalit─â┼úii, libera circula┼úie a for┼úei de munc─â, promovarea c─âilor de migra┼úie legale, fondurile structurale, digitalizarea auditului european ar putea genera beneficii economice de cel pu┼úin 334,1 miliarde EUR pe an pe o perioad─â de 10 ani.

├Än ceea ce prive┼čte justi┼úia ┼či statul de drept, ac┼úiunile UE ar putea genera cel pu┼úin 153,9 miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032, conform estim─ârilor autorilor studiului. Ac┼úiunea UE privind egalitatea de gen, nediscriminarea ┼či drepturile civile ar putea genera cel pu┼úin 284,5 miliarde EUR pe an p├ón─â ├«n 2032.

Politicile privind cooperarea interna┼úional─â, ac┼úiunea extern─â ┼či guvernan┼úa global─â, printre care politicile comune de ap─ârare ┼či diploma┼úia comun─â ar putea genera c├ó┼čtiguri economice de cel pu┼úin 169,7 miliarde EUR pe an, se mai precizeaz─â ├«n studiu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *