Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 a fost marcată, luni, la Cluj-Napoca. La ceremonia publică desfășurată la Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Parcul Central „Simion Bărnuțiu” au participat reprezentanți ai administrației locale, precum și oficialități civile și militare. După slujba religioasă, părintele vicar eparhial Dumitru Boca a ținut să sublinieze că este important ca înaintașii noștri, care s-au jertfit, au mărturisit și au ales să se sacrifice pentru libertate și demnitate, să nu fie uitați.
„Ziua de astăzi, 9 martie, este și ziua de pomenire a celor 40 de mucenici și a deținuților politici anticomuniști. Acești oameni, mucenici și martiri, au suferit și au murit unii în temnițele comuniste, alții deportați, alții în alte situații, pentru că aveau un crez al lor, altul decât cel oficial. Au luptat și s-au jertfit pentru adevăr, pentru credință și libertate. Au socotit că nu pot să-și vândă sufletul pentru un crez în care nu credeau”, a spus preotul.
Părintele Dumitru Boca a amintit că și la Cluj-Napoca avem un sfânt și mărturisitor, pe părintele Liviu Galaction, care a murit în temnița de la Aiud în 1961. „Omul acesta a știut că mai bine poate să-și dea viața decât să se supună unui crez în care nu credea. A murit pentru că a întocmit o programă de religie pentru a fi predată elevilor în biserici”, a precizat preotul.
Manifestarea a continuat cu depuneri de coroane de flori din partea autorităților și a organizațiilor neguvernamentale. Din partea partidelor au depus coroane reprezentanții Partidului Național Liberal. Personalități clujene prezente la eveniment au ținut discursuri privind eroismul celor care s-au jertfit în închisorile comuniste.
În discursul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a subliniat că ziua de 9 martie, pe lângă faptul că oferă cadrul de a-i omagia și cinsti pe cei care au avut curajul de a spune „nu” regimului comunist, este organizată și pentru a adresa un mesaj tinerilor. „Dacă nu veți învăța din lecția înaintașilor voștri, tot sacrificiul acestor eroi a fost în zadar. Cel mai important mesaj al zilei de azi este ca niciodată să nu se mai întâmple ca oameni să moară în închisori și în lagăre pentru că au avut curajul să fie liberi. Niciodată să nu mai avem dictaturi. Niciodată suferință umană pentru simplul tău drept de a fi liber și niciodată dictaturi în această țară.
Este important ca această fragilă democrație să nu se mai întoarcă la dictaturi precum fascismul sau totalitarismul comunist. În toată istoria umanității, doar democrația a adus accesul la libertate, prosperitate și o viață demnă. Cum putem păzi democrația, această floare rară a istoriei umanității? Și aici înaintașii noștri ne-au dat câteva răspunsuri. În primul rând, e vorba de a ne aminti de cei care au suferit și de a aminti ce a însemnat pentru înaintașii noștri dictatura. În al doilea rând, avem nevoie de un stat cu instituții puternice, iar când auziți de principii precum separația puterilor în stat, de controlul reciproc al puterilor, de respectarea drepturilor cetățenești, de independența Justiției, de o societate civilă puternică și activă, presă liberă și independentă, de educație de calitate, să știți că fiecare dintre aceste elemente sunt ingrediente pentru ca democrația să înflorească”, a transmis Emil Boc. Edilul a mai ținut să sublinieze că presa joacă un rol extrem de important pentru democrație și este important să nu fie „câine de companie” pentru democrație, ci „câine de pază”.
Totodată, primarul a avertizat cu privire la pericolul prezentat de platformele social media pentru că „pot să pervertească voința populară”. „Pot să manipuleze, să influențeze și să conducă la interese străine democrației. De aceea este improtant ca educația digitală să fie în primul rând. Informațiile trebuie analizate prin filtru propriu pentru că altfel riscăm să ducem democrația în părpastie”, a spus Emil Boc.
Prefectul județului Cluj, doamna Maria Forna, a subliniat că Ziua Deținuților Politici Anticomuniști este un moment de reflecție asupra valorilor pentru care acești oameni au suferit: libertatea, demnitatea și credința.
„În anii dictaturii comuniste, mii de români au fost privați de libertate, persecutați și supuși unor suferințe greu de imaginat, doar pentru că au refuzat să renunțe la convingerile lor. Mulți dintre ei au plătit cu viața, alții au ieșit din închisori purtând pe umeri povara unor ani de nedreptate. Însă, prin sacrificiul lor, au păstrat vie ideea că libertatea și demnitatea umană nu pot fi înfrânte definitiv. Avem datoria morală și civică să le păstrăm memoria vie. Nu doar prin monumente sau ceremonii, ci prin modul în care construim societatea de astăzi: una bazată pe respect pentru drepturile omului, pe adevăr și pe responsabilitate”, a spus prefectul.
Maria Forna a arătat că pentru noi, cei de astăzi, lecția pe care ne-o lasă acești oameni este una profundă. „Democrația nu este un dat permanent, ci o valoare care trebuie apărată în fiecare zi. Libertatea pe care o trăim astăzi a fost câștigată prin suferința și curajul celor care au avut puterea să spună «nu» opresiunii. În numele Instituției Prefectului – Județul Cluj, îmi exprim recunoștința față de foștii deținuți politici, față de familiile lor și față de toți cei care păstrează vie memoria rezistenței anticomuniste. Să nu uităm niciodată sacrificiul lor și să transmitem generațiilor viitoare respectul pentru adevăr, libertate și demnitate. Dumnezeu să-i odihnească pe cei care nu mai sunt printre noi și să ne dea înțelepciunea de a le onora memoria prin faptele noastre”, a punctat prefectul.
Istoricul Marius Mureșan a subliniat că, după 1945, consolidarea regimului comunist s-a realizat nu doar prin desființarea instituțiilor democratice, ci și prin eliminarea sistematică a oricărei forme de opoziție. „Numeroși adversari reali sau presupuși ai noii puteri — politicieni, intelectuali, militari, studenți, preoți sau simpli cetățeni considerați incomozi — au fost arestați și transformați în deținuți politici, fiind trimiși în închisori și lagăre de muncă forțată. Sistemul detenționar al României a cuprins un număr mare de închisori și lagăre de muncă, între care se numără cele de la Gherla, Aiud, Sighet, Pitești, Râmnicu Sărat, Fortul 13 Jilava, precum și șantierele Canalului Dunăre–Marea Neagră. Între anii 1948 și 1964, dar și în deceniile următoare, aceste locuri de detenție au adăpostit, în condiții profund inumane, zeci de mii de persoane considerate ostile regimului. Represiunea a vizat elite politice, intelectuale, militare și religioase, iar numeroase personalități au murit în închisoare sau ca urmare directă a tratamentului la care au fost supuse. Între acestea se numără Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Ion Mihalache, Mihail Manoilescu și Constantin Argetoianu, nume care ilustrează amploarea și caracterul sistematic al distrugerii vechii clase conducătoare”, a spus istoricul.
Marius Mureșan a arătat că una dintre lecțiile cele mai profunde pe care ne-o transmit cei care au trecut prin închisorile comuniste este aceea a demnității păstrate în condiții extreme, atunci când toate mijloacele exterioare ale libertății au fost anulate. „În fața unui sistem conceput pentru a dezumaniza, pentru a izola și pentru a distruge solidaritatea dintre oameni, numeroși deținuți au reușit să păstreze conștiința propriei valori și respectul față de ceilalți. Dincolo de diferențele care îi separau — etnice, confesionale, sociale sau intelectuale — ei au descoperit că suferința comună poate deveni temelia unei forme superioare de solidaritate, întemeiată nu pe apartenență, ci pe caracter. În spațiul concentraționar, unde regimul urmărea să transforme individul într-un obiect docil, gesturile simple de omenie, împărțirea hranei, transmiterea unui cuvânt de încurajare sau împărtășirea unei idei au devenit acte de rezistență morală.
Pentru societatea de astăzi, această experiență rămâne nu doar o pagină de istorie, ci și un avertisment. Ea ne arată cât de fragilă poate fi libertatea atunci când instituțiile sunt distruse și când frica devine instrument de guvernare. În același timp, ea oferă și un model de conduită, demonstrând că demnitatea, decența și responsabilitatea morală nu depind de împrejurări favorabile, ci de capacitatea fiecăruia de a rămâne fidel unor valori fundamentale. Memoria celor care au suferit în închisorile comuniste ne obligă, așadar, nu doar să ne amintim, ci și să ne întrebăm în ce măsură suntem astăzi capabili să apărăm aceleași principii pentru care ei au plătit cu libertatea, iar unii chiar cu viața”, a conchis istoricul. La manifestare au luat partre și foști deținuți politici, aceștia fiind aplaudați îndelung de participanții la aveniment.
C.P.
Articolul Emil Boc, la Ziua Deținuților Politici: „Presa trebuie să fie câinele de pază al democrației, nu câine de companie apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
