Mihai Eminescu a fost repus în mișcare – prin cuvânt, sunet și reflecție critică, în data de 16 iunie, la Casino Centrul de Cultură Urbană. Un eveniment cultural-artistic dedicat poetului național a reunit voci distincte ale lumii literare și artistice clujene, în încercarea de a răspunde, fiecare în felul său, unei întrebări esențiale: De ce îl citim, totuși, pe Eminescu? Evenimentul „Eminescu etern” a fost organizat de ArtFest Management, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Fără a apela la clișeele patriotice sau la retorica festivistă, Constantina Raveca Buleu a vorbit despre Eminescu cu luciditate și afecțiune, propunând o lectură critică, dar empatică, a operei și figurii sale. În loc să reitereze imaginea poetului-geniu național, a ales să-l prezinte ca pe o prezență „inclusă organic în structura noastră afectivă și intelectuală”. Mai mult, a sugerat că această familiaritate excesivă poate, uneori, deveni o barieră în calea unei înțelegeri autentice: „Poate că-l citim prea mult într-un sens ritualic și prea puțin în mod viu, curios, deschis.” Din discursul său a răzbătut ideea unei duble necesități: aceea de a regândi poziția lui Eminescu în peisajul nostru cultural, dar și de a redescoperi omul din spatele mitului. A amintit fragmente din corespondența cu Veronica Micle, a făcut referire la impactul tardiv al publicării manuscriselor și a adus în discuție romanul Viețile paralele al Florinei Ilis, pledând pentru o abordare plurală și intertextuală a operei eminesciene.
„Ceea ce ar trebui să ne preocupe astăzi – și ceea ce poate justifica o redeschidere a dialogului cu Eminescu – nu este ideea de geniu, ci felul în care literatura lui ne interpelează dincolo de timp, dincolo de mitificare. Eminescu e un autor viu atunci când îl citim în dialog cu ceea ce suntem noi azi”, a spus critica, într-un pasaj definitoriu pentru conferință.
Evenimentul a continuat cu un recital poetic susținut de Marius Țion, care a readus pe scenă versurile eminesciene într-o interpretare sobră și sinceră. Ionuț Țene, în prezentarea „Eminescu – jurnalist”, a completat tabloul cu o perspectivă istorică, scoțând la lumină spiritul civic și luciditatea politică a poetului.
Momentul artistic al elevilor Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” și intervențiile muzicale ale Peter Kolcsár, Sorin Lupu, Daria Marin, Pavel Jarda, precum și ale bandului EminoVoice (sub îndrumarea profesorilor Monica Farkas, Vlad Cosma și Claudia Stan) au adus o emoție caldă și o notă de prospețime, contribuind la atmosfera de reflecție și sărbătoare intelectuală.
Dar poate cea mai importantă reușită a serii a fost că, prin intervenția Constantinei Raveca Buleu, Eminescu a fost extras din zona „monumentalului” și reumanizat. Dintr-un poet al trecutului, a devenit un partener de dialog al prezentului. Într-o epocă în care citim adesea repede și uităm și mai repede, o astfel de invitație la lectură profundă, contextualizată, reflexivă e nu doar binevenită – e necesară.
Mara A. MUNTEAN
Articolul „Eminescu etern” – sau despre nevoia unei recitiri vii apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
