Costul unui buget construit pe taxe mari și cheltuieli publice foarte ridicate are deja o proiecție severă în prețuri. În raport cu luna decembrie 2025, comerțul cu amănuntul a scăzut cu aproximativ 25 %. Economia României se bazează (încă) pe consum, ca principal vector propulsor. Politica guvernului, una hulpavă în acumulări bugetare, își propune să mențină ritmul încasărilor, în pofida presiunilor tot mai crescute pe vistieriile companiilor și buzunarele familiilor. Este adevărat, scăderea de 25 % referitoare la consum este aferentă lunilor ianuarie – februarie, când, după cheltuielile efectuate în luna de „vârf”, decembrie, de obicei se resimte o perioadă de aproximativ două luni destinată luptei cu redresarea financiară. La ora actuală, două sunt cauzele principale ale scăderii consumului: creșterea prețului la carburanți și „hiatusul” financiar, încă neplombat, apărut în conturile familiilor. Oamenii de afaceri clujeni consideră că intervenția guvernului în ceea ce privește plafonarea prețului combustibililor și reducerea accizelor ar fi trebuit să fie măsuri imediate, așa cum au procedat Ungaria și respectiv Croația.
Unde este protecția socială?
Remus Caravinga, om de afaceri din Cluj Napoca cu activitate în domeniul retail, menționează:„Statul nu trebuia să tergiverseze lucrurile într-atât încât să se ajungă la prețuri de peste 9,10 lei / litrul la combustibil în pompă. A invocat lipsa de moment a mecanismului de plafonare, motiv pentru care nu a putut acționa imediat. A făcut din creșterea prețurilor o problemă CSAT, de coaliție guvernamentală, de Ministerul Economiei, de analiză, de partide, de te miri ce. Dar plafonarea se lasă și acum așteptată. Desigur, interesul guvernului nu este să traseze o limită maximă în prețul carburanților, pentru că asta însemană reducerea încasărilor bugetare. Or menținerea pragului ridicat de încasări a ajuns un fel de obsesie, cu numele de „politică bugetară”. Indiferent de tribut, plombarea bugetului este o chestiune de viață și de moarte pentru guvern. Da, este o chestiune serioasă, dar trebuie să o faci într-o cadență suportabilă, inserată într-o strategie pliată pe suportabilități. Altfel, obții efectul invers: inflația crește, standardul de viață scade, apar valurile de disponibilizări, nemulțumirea socială se manifestă. Și atunci te întreb pe tine, stat: ce politică e asta? Unde este protecția socială?”
Eșafodajul se prăbușește
Livia Poptian este patroana a două magazine de produse alimentare în Cluj Napoca. În opinia acesteia „consumul nu scade pentru că populația ar fi devenit brusc mai prudentă, ci pentru că venitul disponibil real este presat simultan de prețuri, taxe și costul ridicat al banilor. Trebuie să recunosc că în businessul meu, vâzările la produse nealimentare au scăzut cu 8 – 9 % față de aceeași perioadă din luna februarie. La produsele alimentare scăderea este de 2,5 – 3 %. Este ceva mai redusă față de produsele nealimentare pentru că oamenii trebuie totuși să se alimenteze. Schimbarea veselei de bucătărie sau procurarea unui alt frigider le poți amâna, dar de hrănit, trebuie să te hrăneșri. În economie imprevizibilul poate apărea oricând dar guvernul trebuie să fie pregătit de impact. Prima măsură pe care ar trebui statul să o ia ar fi reducerea accizelor. Este cinic să menții ridicate „cotele” care îți revin, să-ți iei porția pentru „portofelul bugetar” iar omul de afaceri să se zbată pentru găsirea de soluții ca să evite închiderea afacerii. La mine în magazine vin în general pensionari, oameni cu veniturii mici. Acestora ar trebui să li acorde, gradual, compensații. Șase luni pentru început. Până se înregistrează o stabilizare a prețului la carburanți. Dacă tot mă întrebați de măsuri, aș adăuga faptul că este absolut necesară plafonarea prețurilor la pompele de combustibil. Fără asta tot eșafodajul măsurilor se prăbușeșete. Și încă două intervenții se impun: plafonarea prețului la energie și la unele medicamente. Pentru încă șase luni. În situații excepționale, intervii cu măsuri excepționale. Iar pe primul loc sunt oamenii. Pentru cine strângi bani la buget dacă oamenii se scaldă în sărăcie, nu se pot hrăni normal și se îmbolnăvesc?” menționează Livia poptian.
Predicăm apă și bem vin
Dorian Lăncrănjan din Dej este economist la o companie privată din domeniul consultațiilor fiscale. În opinia acestuia anul 2026 a intrat pe rol „precum un sportiv de maraton pus să alerge la cursa de 100 de metri”. Lăncrănjan spune: „Anul acesta ținta oficială de deficit este de 6,1% din PIB. Asta după ce s-a înregistrat un deficit de 7,60% din PIB în 2025. Veniturile totale sunt proiectate la 736 de miliarde de lei, adică 36% din PIB, în urcare de la 34,7% din PIB. Iar veniturile fiscale ar urma să crească de la 323 miliarde lei la 357,4 miliarde lei, respectiv de la 16,8% la 17,5% din PIB. Contribuțiile sociale sunt estimate la 226,4 miliarde lei, față de 208 miliarde lei anterior. Corelația bugetară este limpede: statul își propune să corecteze deficitul luând mai mult din economie, nu reducând drastic dimensiunea cheltuielilor sale. Este absurd. Tu ceri populației și mediului de afaceri să te înțeleagă, dar tu ești cel care nu manifești preocupare de reducerea cheltuielilor. Or asta înseamnă o presiune extraordinară pusă pe buzunarul constribuabilului. Statul cere mai mult de la economie, dar nu își reduce decisiv cheltuiala totală. Asta ar trebui să îl preocupe mai mult pe domnul prim ministru. Altfel predicăm apă și bem vin!” declară Dorian Lăncrănjan.
Eliminarea plafonării prețurilor la energie și alimente de bază în 2025 a provocat scumpiri semnificative în România: gaze cu până la 32 % (din aprilie), energie electrică după 30 iunie și alimente de bază cu 5-10% (după 1 octombrie). Premierul Ilie Bolojan a declarat, despre creşterea preţurilor la combustibili, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, că dacă urmărim, creşterea de preţuri în România „este mult mai mică decât la cotaţiile internaţionale sau ţările din vestul Europei”. El a precizat că Guvernul a adoptat schema de sprijin pentru transportatori şi vor face şi pentru agricultori acelaşi lucru. Dar deocamdată transportatorii și agricultorii așteaptă. Doar prețurile imputurilor nu așteaptă. Cresc de la o zi la alta.
Nazare: Ne îngrijorează situația!
Analiza Ministerului Finanţelor privind preţurile la carburanţi a fost transmisă la Guvern iar în următoarele zile ar putea fi luată o decizie de către Executiv, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezent la un eveniment de specialitate. „Într-adevăr, sunt creşteri spectaculoase. Ne îngrijorează situaţia. Mai ales în privinţa faptului că stocurile pe care le au producătorii şi distribuitorii la dispoziţie astăzi sunt stocuri achiziţionate în trecut. Că atare, dacă îmi permiteţi, toate agenţiile şi toate instituţiile care au în atribuţii monitorizarea şi controlul acestei situaţii într-un context de criză pe piaţa combustibilului trebuie să acţioneze în acest sens. Ca atare, analiza noastră, analiza Ministerului Finanţelor a fost transmisă la Guvern sunt convins că în următoarele zile se va lua o decizie în această privinţă şi partea acestei decizie suntem şi noi, Ministerul Finanţelor”, a explicat Nazare. El a precizat că majorarea preţului a avut loc imediat după începerea războiului deşi stocurile la dispoziţie la acel moment nu au fost influenţate de această decizie fiind achiziţionate în trecut. „Am văzut o creştere a preţului care s-a suprapus cu momentul iniţierii războiului din Orientul Mijlociu. Imediat. E clar că stocurile la dispoziţie la momentul începerii războiului nu au fost influenţate de această decizie. Sunt stocuri achiziţionate în trecut. Ştiu că premierul Ilie Bolojan a avut discuţii cu companiile din domeniu. Ştiu că şi Ministrul Energiei a fost foarte activ, a discutat cu companiile. Consiliul Concurenţei, ANAF, ANPC trebuie să acţioneze şi cred că în următoarele zile, pe baza analizelor, se va lua o decizie în sensul monitorizării mult mai stricte a preţurilor”, a spus Alexandru Nazare, întrebat de jurnalişti despre evoluţia preţurilor la combustibili. El a precizat că Ministerul de Finanţe nu a făcut doar o analiză, ci a acţionat. Întrebat în ce măsură tensiunile politice afectează posibilitatea de a lua aceste măsuri, el a afirmat că „trebuie să fim foarte atenţi pentru că nu orice măsură pe care o luăm este o măsură care să aducă rezultate imediate, să se vadă imediat în preţ sau să stabilizeze preţurile”
Beniamin Pascu
Articolul Guvernul și obsesia accizării la maximum. Românii: sportivi de Marathon puși să alerge la suta de metri apare prima dată în ziarulfaclia.ro.