April 12, 2024

Clujenii sunt aşteptaţi, miercuri, 28 februarie, să-i omagieze pe eroii Horea, Cloșca și Crișan la împlinirea a 239 de ani de la supliciul la care au fost supuși.

Potrivit Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, începând cu ora 12, la Grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”, din fața clădirii Grand Hotel Napoca va avea loc un ceremonial de comemorare ce va cuprinde o slujbă de pomenire, evocarea istorică, alocuțiuni și depuneri de coroane și jerbe de flori.

Totodată, după evenimentul de la Grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan” vor fi depuse coroane de flori la Bustul lui Horea din Piața Gării.

Evenimentul este organizat de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Primăria Cluj-Napoca și Divizia 4 Infanterie„Gemina”.

 

Alături de reprezentanții filialelor din țară ale Societății Avram Iancu din România, la manifestările comemorative vor participa reprezentanții Consiliului Județean Cluj, Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Asociației Astra, Asociației Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Fundației Carpatica, Asociației Concordia Transilvană și Societății culturale Dragoș Vodă.

Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului în 27 decembrie 1784, iar Crişan a fost capturat în 30 ianuarie 1785. Acesta din urmă s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost pedepsiţi şi executaţi cu cruzime, prin tragerea pe roată, la Alba Iulia, pentru acţiunile lor, prin care au încercat să îi scape pe ţărani de situaţia extrem de grea în care trăiau.

Pe 28 februarie, se împlinesc 239 de ani de la supliciul la care au fost supuşi liderii răscoalei. Pentru jertfa lor extraordinară, Horea, Cloşca şi Crişan au fost numiţi de marele istoric Nicolae Iorga „trei mucenici ţărani ai secularelor suferinţi româneşti în Ardealul oblăduit şi strivit de străini”.

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan a avut mare ecou atât în presa vremii, cât şi la nivelul diplomaţiei europene. Răsunetul răscoalei lui Horea în străinătate s-a propagat cu repeziciune pe arii geografice şi social-politice întinse. Printre publicaţiile europene care au manifestat interes faţă de mişcarea românilor din Transilvania s-a numărat ziarul londonez The Times.

Într-un articol publicat în ediția din 31 ianuarie 1785 se explică care au fost cauzele răscoalei, manifestându-se o clară simpatie faţă de români. Articolul intitulat „O relatare despre insurgenţii din Transilvania” publicat de The Times” a fost inserat în secţiunea „Ştiri”, pe prima coloană din a pagina a treia a ziarului. The Times avea patru pagini și fusese lansat în ianuarie 1785.

 

 

 

„Aceşti oameni sunt valahi (Wallachians), coborâtori la origine din coloniştii romani care au fost aşezaţi în Dacia. Cei mai mulţi ţin de Biserica Grecească, iar populaţia ţării pe care o locuiesc este crezută să fie de 670.000 de suflete. Sunt de constituţie puternică, înalţi şi bine făcuţi; deşi sunt supuşi celui mai împovărător jug al guvernării feudale, ei nu îşi dezmint originea romană. Reduşi la cel mai abject statut de sclavi, nu li se îngăduia să se bucure de niciun fel de drept de proprietate, fiind la mila stăpânilor lor, care nu puteau accepta că aceşti chinuiţi vasali ai lor ar putea gândi că ar avea nişte drepturi de revendicat.

Deposedaţi şi oprimaţi de sălbaticii lor stăpâni, ei erau obligaţi să îşi pună până şi soţiile la muncă în câmp, să cultive pământul, ca să poată fi capabili să satisfacă birurile absurde puse de stăpânii lor. Această stare de servitute nu mai putea fi tolerată, iar ei urmăreau cu consecvenţă un moment favorabil să se elibereze de ea. De ceva timp era uşor de observat că inimile clocotesc în piepturile acestor oameni; după ceva vreme  au izbucnit şi au refuzat să îndeplinească îndatoririle feudale care le erau cerute; au transmis o listă cu plângerile lor Împăratului (austriac – n.r.); dar deşi doleanţele erau îndreptăţite, şi susţinute de cele mai clare principii ale dreptului natural, acestea au fost nesocotite: nu era în interesul unor persoane puternice ca Împăratul să vadă aceste plângeri în adevărata lor lumină; ei au reuşit să se impună în faţa domnului lor şi nicio reparaţie nu a fost acordată acestei naţiuni oprimate.

Au văzut că nu au nimic la ce să se aştepte de la conducătorii lor; au simţit că trebuie să îşi ia soarta mâini; au aşteptat aşadar doar un moment propice pentru a scutura jugul împovărător al sclaviei. Această oportunitate le-a fost oferită în scurt timp. Perspectivele unui război cu Olanda a făcut necesară recrutarea de armate imperiale; ofiţeri cu ordine de recrutare au fost trimişi în Transilvania ca şi în alte provincii. Valahii s-au mobilizat în număr mare şi s-au înrolat: le-au fost puse bineînţeles la dispoziţie arme şi echipament militar din arsenalele imperiale. Procurându-şi astfel armele prin propria lor isteţime, au intrat imediat în război cu opresorii lor. Au ales un desperado îndrăzneţ să le fie căpetenie; se numeşte Hora sau Horiah, care a fost de mai multe ori condamnat la moarte pentru crime cumplite. Acestea snt cauzele adevărate ale insurecţiei, care va fi de aceea mai greu de stins în timp scurt, deoarece insurgenţii se tem să se încreadă în promisiunile care li se fac, cu condiţia de a preda armele şi a se întoarce la îndatoririle lor”.

 

Cosmin PURIȘ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *