Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel ”, entitate guvernamentală aflată în subordinea prim-ministrului României, ignoră demersul Fundației Hazsongard din Cluj-Napoca de a încadra în categoria monumente istorice 417 morminte din Cimitirul Central din Cluj-Napoca, printre care și cel al fostului subprefect de Dej Schlling Janos, declarat criminal de război după ce a fost găsit responsabil de ghetoizarea și deportarea a peste 8000 de evrei de pe Valea Someșului
Făclia de Cluj a solicitata un punct de vedere în legătură cu inițiativa prin care se dorește ca mormântul unui criminal de război de al cărui nume se leagă dezevreizarea din zona Dejului să fie declarat monument, ceea ce însemnă păstrarea vie a memoriei unei persoane implicată în comiterea de crime împotriva umanității.
Numai că răspunsul primit arată că Institutul care are ca deviză „Nu uităm prezentul. Consolidăm un viitor pentru NOI toți! ”, nu are obiecții vis-a-vis de acest caz.
„La solicitarea dumneavoastră de a avea un punct de vedere cu privire la demersul făcut de Fundația Hazsongard din Cluj-Napoca de a încadra în categoria monument istoric mormântul lui Schilling Janos (Ioan), condamnat pentru crime de război în 1946, facem următoarele precizări: în primăvara anului 1944, Schilling Janos ocupa funcția de subprefect al județului Someș (comitatul Solnoc-Dej), iar în această calitate a contribuit la planificarea și îndeplinirea ghetoizării și deportării evreilor din județ. La 30 aprilie 1944, Schilling a convocat la prefectura Someș o ședință la care au participat toți pretorii din județ, primarii din Gherla și Dej și comandantul Legiunii de jandarmi. Aceștia au primit ordine cu privire la modalitățile în care urma să aibă loc ghetoizarea evreilor din județ. Hotărârea nr. 8 din 31 mai 1946 a Tribunalului Poporului Cluj l-a condamnat pe Schilling Ioan la zece ani de închisoare pentru infracțiuni prevăzute de art. II, lit. m), n) și o) din Legea 312/1945 pentru urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul țării sau de crime de război.
Din materialele trimise de către dumneavoastră nu rezultă un demers de clasare a mormântului lui Schilling Janos ca monument istoric, ci clasarea unei întregi parcele (zone) din Cimitirul Central din Cluj-Napoca.
Institutul „Elie Wiesel” nu are cunoștință ca mormântul în care este înhumat Schilling Janos să fie loc de pelerinaj sau adunare publică în vederea elogierii acestuia, situație care s-ar încadra în prevederile art. 5 din OUG 31/2002, care interzice, printre altele, promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război.”, a transmis Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Răspunsul transmis arată că Institutul a tratat cu superficialitate acest caz extrem de grav. Spunem asta pentru că Făclia de Cluj a publicat documente certe din care rezultă că Fundația Hazsongard a soliciatat includerea mormântului lui Schilling Janos în categoria monumentelor. Este vorba efectiv de mormântul lui Schilling Janos și nu de o anumită parcelă așa cunm precizează Institutul în răspuns. Mai mult, tabelul cu mormintele propuse pentru încadrarea în categoria monumente în care apare și mormântul lui Schilling Janos a fost trimis Institutului, precum și alte documente. Dacă în cazul criminalului de război Schilling Janos implicat în ghetoizarea și deportarea evreilor din zona Dej Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel ” nu a avut obiecții, în schimb a avut grijă să reamintească faptul că la Cluj-Napoca există o stradă care poartă numele lui Radu Gyr.
„Pentru informarea completă a cititorilor dumneavoastră cu privire la cultul criminalilor de război în Cluj-Napoca, menționăm că, din anul 2008, în municipiu există o stradă care poartă numele Radu Gyr. Radu Gyr a fost membru activ al Mișcării Legionare și, la fel ca Schilling Janos, are statutul de criminal de război ca urmare a unei sentințe judecătorești.
Legislația în vigoare prevede expres pentru autoritățile administrației publice că este interzisă acordarea numelor persoanelor vinovate pentru crime de război străzilor, bulevardelor, piețelor sau altor locuri publice. În ciuda unor notificări repetate, Primăria Cluj-Napoca refuză să schimbe numele străzii Radu Gyr””, a precizat Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.
Modul în care a fost tratat cazul Schilling Janos, implicat în una dintre cele mai grave crime împotriva umanității, ridică semne de întrebare asupra rolului Institutului în protejarea memoriei Holocaustului și asupra aplicării legii privind interzicerea cultului criminalilor de război în spațiul public. Clujul nu trebuie să rămână un oraș în care memoria victimelor este ignorată, iar criminalii de război să își păstreze, chiar și post-mortem, vizibilitatea publică.
Cosmin PURIȘ
Articolul Institutul „Elie Wiesel” nu are obiecții la demersul de omagiere a criminalului de război Schilling Janos apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
