Pensiile ar fi trebuit indexate încă de luna trecută, dar guvernanții au renunțat la această măsură din cauza cheltuielilor și-așa foarte mari, care au majorat substanțial deficitul bugetar. Însă ministrul Muncii, Florin Manole a afirmat recent că indexarea pensiilor nu mai poate fi amânată, având în vedere că puterea de cumpărare a pensionarilor cu venituri mici a scăzut dramatic. Iosif pop, președintele Consiliului Civic Cluj, precizează: „Românii sunt nemulțimiți din multe puncte de vedere. Așa cum se vede, taxele și impozitele s-au pus pe cei slabi, cei care nu stăpânesc o uzanță a forței de reacție, care să fie și rapidă și eficace. Oamenii comentează față de politica guvernului Bolojan dar, cel puțin pe partea de fond de pensii, eu consider că sunt soluții, chiar într-o paletă largă!”
Eu, stat, îmi rabursez datoria și scap de dobânzi!
Iosif Pop consideră că: ”Una dintre soluții, pe care am avansat-o către Guvernul României în urmă cu o lună și jumătate, în numele Consiliului Civic, al cărui președinte sunt, sună așa: Puneți la dispoziție pachete de acțiuni ale companiilor de stat pe care le aveți în portofoliu, care trăiesc din subvenții sau care sunt slab profitabile. Cele care merg bine nu are rost să fie vândute dacă aduc venituri constante. În momentul când s-a oferit un pachet la o companie cu profit mai mic, dar cu potențial, se poate cere un preț. Prețul compensează niște bani care se pot elibera pe titluri de tezaur. Se înlocuiește un ban cu un alt ban. Efectul acestui lucru, la compania slab profitabilă, poate fi următorul: Noul acționariat, dacă va deține o cotă majoritară, își va impune principiile unui management performant. Managementul va presupune atragerea de forță de muncă suplimentară. Pe de altă parte, forța de muncă va genera impozite pe muncă, CAS și CASS, care se vor duce, în plus, în bugetul statului. Compania își va majora veniturile și va plăti un impozit mai mare pe profit și pe dividende. Astfel se va aduce statului un confort bugetar. În momentul când aceste venituri se acumulează la nivel de stat, acesta poate spune: ”Am o datorie externă la care plătest 7- 8% dobânzi anuale în euro. Eu, stat, îmi rabursez datoria și scap de dobânzi!”. În momentul de față, bugetul României este grevat cu aproximativ 50 de miliarde de euro, anual, numai din dobânzi. Ceea ce este enorm. În dreptul companiei cu subvenții, în momentul în care se scoate la vânzare, nu-i poți spune cupărătorului: „Dă-mi bani!”, pentru că este pe pierdere. Dar poți să-i spui: ”Ți-o dau, dar ai o gândire, un program prin care o reabilitezi, aducând-o, în doi-trei ani, pe profit!”. Statul scapă de subvenții: de pildă 100 de milioane, anual, la TAROM. Dar din moment ce compania a fost privatizată, subvenția nu mai există. Când cumpărătorul aduce din nou compania pe rezultate favorabile, el devine un contributor. Statul nu scoate bani din buget să-i plătească, ci contributorii aduc bani care susțin bugetul statului. Formula aceasta am trimis-o în scris guvernului. PNL și- a adus de la Oradea un consilier care a început să lucreze pe această formulă oferintă de noi, Consiliul Civic. Dar, din păcate, se întâmplă ca la stat: nici melcul nu merge așa de încet.
Fondurile de pensii ca soluție
Referitor la fondurile de pensii, ca soluție, președintele Consiliului Civic spune: „Până în 1990 fondul de pensii al statului era administrat separat, ca Bugetul Fondului de Asigurări Sociale. Statul avea un management al acelor bani specific vremurilor din comunism, fără a pune la dispoziție detalii legate de modul în care adminsitrează banii. După 1990 s-au legiferat Pilonul 2 de pensii și Pilonul 3. Contributorii se îndreaptă spre fondurile care administrează acești piloni, mai ales spre cele care dau randamente bune. Am fost curios să urmăresc ce randamente au dat fondurile de pensii în perioada 2023 – 2025. Și am constat că toate sunt peste inflație. Pe cei trei ani fondurile au dat o creștere de cel puțin 50%, la o inflație cumulată de 28-30 % pe această perioadă. Asta înseamnă că cei interesați și-au creat sursa de bani, cel puțin pentru indexarea pe care statul s-a angajat prin lege să o dea, printr-un bun plasament și administrarea judicioasă a acestor bani. Ce vine ca un plus pentru România, din piața de capital, este că oferta s-a diversificat foarte mult de plasament1”.
O paletă largă de oportunități
Președintele Consiliului Civic adaugă: „În urmă 30 de ani existau doar două – trei variante: depozite bancare, titluri de stat și ceva fonduri de investiții. Or astăzi avem o paletă largă de fonduri de investiții. Se pot plasa banii, în valută, pe piața internațională. Cel puțin eviți inflația printr-o valută stabilă. De asemenea se pot duce în fonduri de asigurări de viață. Randamentele pe care eu le-am văzut în această largă piață de capital, pentru anul 2025, sunt la 20 – 30 %. Bursa, de pildă, este la un randament de 52 %. Am urmărit niște indici bursieri, care însemnă pachete selectate din acțiuni. Randamentele din aprilie 2025 până în februarie, anul acesta, sunt de 155 %. A fost o perioadă în care bursa, fondurile de investiții, precum și alte plasamente au crescut dinamic datorită faptului că presiunea banului pe cumpărarea de portofolii a fost mare. Cel puțin 90 % din banii acestor fonduri sunt plasați în piața de capital românească. Aci putem vorbi de o oportunitate pe care statul ar trebui să o exploateze, precum ce aferentă companiilor. Adică, tu, stat, separă-ți fondul de asigurări sociale de sănătate și de pensii și pune-l spre administrare unor companii care știu să facă business. Ar fi în câștigul statul și al oamenilor. S-ar crea posibilitatea ca legea cu indexarea pensiilor să fie aplicată ușor dacă ai resursa valorificată și ar fi un loc unde statul poate să-și dezvolte propriile investiții din veniturile suplimentare”.
Beniamin Pascu
Articolul Iosif Pop, președintele Consiliului Civic Cluj: Am expediat guvernului soluții anticriză. Nici melcul nu marge mai încet! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
