În centrul stațiunii Sovata, într-un mic parc situat pe partea dreaptă a drumului care duce spre zona Lacul Ursu, este amplasat bustul marelui revoluționar de la 1848, Nicolae Bălcescu. Peste drum, într-un alt părculeț, poate fi văzut bustul lui Petőfi Sándor, revoluționarul maghiar din aceeași perioadă.
Personalitate marcantă a neamului românesc, Nicolae Bălcescu a fost unul dintre liderii Revoluției de la 1848. După înfrângerea revoluției din Muntenia, a depus eforturi pentru concilierea revoluționarilor români conduși de Avram Iancu cu cei maghiari ai lui Lajos Kossuth. Nicolae Bălcescu s-a întâlnit cu Petőfi Sándor în 1848, la Cluj-Napoca, pentru a încerca să ajungă la o înțelegere care să aplaneze divergențele dintre revoluționarii români și cei maghiari. Amândoi doreau ca Transilvania să se desprindă de sub jugul habsburgic, dar Bălcescu voia ca românii să fie liberi și egali cu celelalte naționalități din Transilvania, în timp ce Petőfi s-a opus. Propunerile lui Bălcescu privind recunoașterea drepturilor românilor din Transilvania, depuse în numele revoluționarilor români, au fost acceptate doar când armata revoluționară ungară a fost înfrântă.
În 1991, în centrul stațiunii Sovata, în parcul din fața celui mai mare complex hotelier din zonă, a fost amplasat bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de artistul plastic Bocskay Vince. Un an mai târziu, vis-à-vis de parcul în care se află bustul lui Bălcescu, a fost dezvelit bustul poetului Petőfi Sándor, realizat tot de artistul Bocskay Vince.
În zona bustului poetului maghiar a fost amenajat un alt parc, dar și un amfiteatru în aer liber, unde vara sunt organizate diverse evenimente și spectacole. Toate acestea nu fac decât să mărească vizibilitatea monumentului ridicat în memoria lui Petőfi Sándor. Mai mult, pe timpul nopții, bustul lui Petőfi Sándor este iluminat cu ajutorul a două proiectoare amplasate la baza soclului.
În schimb, bustul lui Nicolae Bălcescu rămâne neobservat de turiștii care ajung prin această zonă. Și asta pentru că spațiul din fața monumentului dedicat revoluționarului român a fost încărcat cu arbori și arbuști ornamentali de mari dimensiuni, ceea ce obturează vizibilitatea. Totodată, a fost ridicat un tumul imens de pământ pe care a fost amenajat un ceas. De asemenea, a fost amplasată o bornă pe care scrie în limba română și maghiară: „Regina Maria a României. 1875-1938”. Acest demers a fost făcut pentru a aminti de legăturile Reginei Maria cu Sovata și de implicarea acesteia în promovarea stațiunii. Deși ambele monumente au fost realizate de același artist și comemorează figuri centrale ale Revoluției de la 1848, există diferențe majore de vizibilitate între cele două busturi. În timp ce bustul lui Petőfi Sándor beneficiază de un spațiu deschis, iluminat și integrat în circuitul cultural al stațiunii, cel al lui Nicolae Bălcescu este marginalizat vizual de vegetația abundentă și amenajările urbanistice care nu au nicio logică de arhitectură a peisajului. Or, acest lucru spune multe despre cum se raportează administrația locală UDMR la simbolurile românești.
Articolul Istoria la umbră. Cum a fost „camuflat” bustul lui Nicolae Bălcescu în centrul stațiunii Sovata apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
