Celebrăm, azi, 11 august, un reputat istoric și demograf, academicianul Ioan Bolovan, căruia îi dedicăm cu această ocazie pagina „Aniversări clujene”. Istoricul clujean a acceptat să ne acorde un interviu pentru a afla despre provocările și oportunitățile pe care le aduce era digitală pentru cercetarea istorică, despre responsabilitatea conducerii Institutului „George Barițiu” și despre viitorul demografiei istorice în România și în lume.
Rep: Care sunt principalele provocări ale istoricului în era digitală și a inteligenței artificiale? Cum poate ajuta inteligența artificială în cercetarea istorică?
Ioan Bolovan: Eu zic în primul rând că aceste „provocări” sunt mai degrabă oportunități. Cine înțelege că lumea nu este statică, se adaptează la schimbările inerente care apar anual sau la intervale cronologice mai mult sau mai puțin mari, și astfel beneficiază de „binefacerile” erei digitale. Să ne gândim că acum nu mai trebuie să mergem neaparat în toate arhivele din lume înarmați cu creion, hârtie și cel mult cu un aparat de fotografiat clasic la care trebuia să-i schimbi filmul după 36 de poziții, deoarece putem găsi foarte multe arhive digitizate pe internet și putem să le descifrăm stând acasă la birou. La fel și cu enorm de multe publicații periodice, cărți etc., pe care le accesăm prin intermediul bibliotecilor digitale și a bazelor internaționale de date. Prin urmare nu ne rămâne decât să ne străduim să învățăm cum putem utiliza mai eficient și rapid ceea ce vremurile acutale ne pot furniza. Inteligența artificială este creată de om și nu va putea depăși nciodată, ca și creativitate, mintea omenească. Este adevărat că poate face mai rapid unele analize sau sinteze, poate produce ușor un text în funcție de parametrii doriți, dar deocamdată NU sunt digitalizate toate cărțile și revistele din lume și din toate timpurile, nu sunt accesibile în format electronic toate arhivele cu documente. De aceea, inteligența artificială rămâne încă dependentă de OM și aceasta mă face să cred că dincolo de toate beneficiile vitezei și ușurinței de a produce texte cerute de noi, ea NU va depăși omul decât atunci când ființa creată de Dumnezeu va dori să se abandoneze pe sine și să nu-și mai utilizeze capacitățile cu care a fost înzestrat de Creator.
Rep: Care au fost prioritățile Institutului Național de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române după ce ați preluat funcția de director?
Ioan Bolovan: În interviul pe care vi l-am dat dumnevoastră, publicat în prestigiosul ziar Făclia în 15 iunie 2018, am expus principalele priorități pe care le-am avut în vedere în proiectul de management cu care am câștigat concursul pentru postul de director. Prima mea grijă a fost să nu-i dezamăgesc pe ceilalţi directori care au condus acest institut înaintea mea, din anul 1920 când a fost fondat: Nicolae Edroiu, Camil Mureşanu, Aurel Răduţiu, Ştefan Pascu, Constantin Daicoviciu, Ioan Lupaş și Alexandru Lapedatu. Cred că m-am străduit mult în aces sens și aceşti iluştri antecesori se bucură de acolo de Sus, din lumea cu siguranță mai bună decât cea terestră, că Institutul de Istorie „George Bariţiu’’ este una dintre entităţile de excelenţă în reţeaua institutelor de istorie ale Academiei Române, așa cum au dovedtit-o recentele evaluări naționale. Am reușit cu colegii mei să dezvoltăm, pe lângă programele clasice (editarea documentelor fundamentale ale istoriei Transilvaniai), și teme de cercetare care să fie racordate la nevoile fundamentale ale istoriografiei, dar și la nevoile publicului. Am avut în vedere şi acest gen de activitate care să coaguleze publicul larg deoarece fără istorie, fără istoria reală profesată de specialişti şi transmisă într-o manieră accesibilă publicului larg, identitatea noastră naţională va fi lipsită de un fundament important. Prin unele parteneriate cu instituții ale statului și ale societății civile am organizat evenimente cultural științifice, am produs împreună cu profesioniști podcasturi și am editat volume scrise într-o formă atractivă etc. De asemenea, am reușit să întărim şcoala doctorală, de la trei conducători de doctorat activi câți am găsit în 2018, am ajuns acum la zece. Și alți colegi din institut se află în proces avansat de obținere a abilitării în istorie, pentru a putea conduce doctoranzi, iar directorul Școlii doctorale Istorie-Arheologie de la nivelul întregii Academii Române este un coleg din institut, care îndeplinește și funcția de secretar științific al institului nostru !
Rep: Care a fost relația dintre Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și comunitatea clujeană în mandatul dumneavoastră?
Ioan Bolovan: Altă prioritate a mandatelor mele a fost dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii de cercetare, cultură şi învățământ din municipiul nostrum, dar şi cu învățământul preuniversitar. Maratonul Istoriei, ajuns la a patra ediție, este una din formele prin care am coagulat în jurul Institutului de Istorie „George Barițiu” mii de elevi de la școlile din municipiu și din județ, studenți, adulți, pensionari etc. Am avut în vedere și colaborarea cu mediul de afaceri clujean și national, care a susţinut importante proiecte științifice și editoriale ale institutului nostru: Zilele Academice Clujene, publicarea unor volume de documente și monografii, acoperirea financiară a deplasării unor colegi pentru docunentare în Europa și participarea la diverse manifestări științifice etc. Puteți vedea lista lungă și completă a acestor firme și companii naționale dar și internaționale pe banner-ele, afișele și materiale promoționale ale evenimentelor culturale și științifice ce le-am organizat în ultimii șapte ani. Sigur, trebuie să fim conștienți că aceste parteneriate (finalizate de cele mai multe prin contracte de colaborare semnate și asumate bilateral) sunt de tipul „win-win”, adică ne bucurăm de beneficii ambele părți implicate în proiectele derulate. Îmi place să cred ca Institutul de Istorie „George Barițiu” este o instituție publică de mare încredere și vizibilitate în comunitatea clujeană.
Rep: Ați fost în fruntea Comisiei Internaționale de Demografie Istorică. Unde se situează, în prezent, cercetarea demografică românească? Care sunt principalele teme pe care istoricii specializați în acest domeniu le abordează?
Ioan Bolovan: Da, am condus ca președinte această instituție între 2015-2022, fiind ales de către colegii din întreaga lume în august 2015, cu ocazia Congresului mondial de istorie desfășurat la Jinan, China (după ce între 2010-2015 am fost vicepreședinte). În ultimele decenii, în marile centre din lume unde s-a dezvoltat demografia istorică, au fost create mai multe baze de date care permit explorarea fenomenelor demografice la un alt nivel și oferă explicații mai nuanțate privind tranziția demografică și reducerea mortalității, dar și a fertilității, în ultimele două secole. Cele mai dezvoltate şi cuprinzătoare astfel de baze de date s-au realizat în spaţiul vestic-nord-european, în ţări cu o respectabilă tradiţie a înregistrării riguroase a informaţiilor despre populaţie: Anglia, Suedia, Olanda, Norvegia Belgia și în SUA. Bazele de date existente sunt actualizate continuu şi complexitatea lor creşte în fiecare an. În anul 2013, în urma competiției de proiecte finanțate în cadrul EEA Grants, am câștigat un proiect al cărui scop a fost construirea primei baze de date a populației Transilvaniei. Historical Population Database of Transylvania (HPDT). Bază de date a populaţiei istorice a Transilvaniei, acoperă, în mare, perioada 1850-1920, de la primul recensământ modern până la limita permisă de legea românească pentru cercetarea datelor cu caracter personal. Aceasta a fost realizată după cele mai recente principii metodologice propuse în domeniu şi este compatibilă cu ultimele versiuni ale Intermediate Data Structure (IDS), permiţând astfel racordarea sa la bazele de date similare deja existente în Europa şi America de Nord. La nivel instituţional, proiectul a reprezentat o colaborare între Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (CSP-UBB) şi Norwegian Historical Data Centre – Universitatea din Tromsø (NHDC-UT).
Prin construcţia HPDT am urmărit trei obiective de importanţă majoră pentru cercetările româneşti de istorie a populaţiei: (1) crearea unei baze de date care să permită efectuarea de analize mult mai ample şi mai complexe decât cele din prezent; (2) reconsiderarea rolului informaţiei istorice privind populaţia şi a perspectivelor socio-economice deschise de cunoaşterea în domeniu; (3) conectarea cercetărilor de populaţie din România la efortul actual de reconstrucţie a populaţiei Europei. Precizez că baza noastră de date de la Cluj-Napoca s-a realizat înainte ca țări din vecinătate sau din Europa occidentală, cu o lungă tradiție în studiile demografice să fi construit ceva asemănător (Ungaria, Cehia, Polonia, Spania, Portugalia etc.)
Rep Ce lecții importante ar trebui să învățăm demografia istorică, mai ales în contextul actual al migrației și schimbărilor demografice?
Ioan Bolovan: Principala lecție în opinia mea este să acceptăm și să înțelegem marile migrații care se desfășoară în Europa și în întreaga lume. De la noi au emigrat în ultimele decenii multe milioane de cetățeni români, dar în ultima vreme am devenit și noi, România, o țară de imigrație. A crescut enorm de mult numărul contractelor de muncă pe teritoriul țării noastre pentru cetățenii care provin din țările asiatice mai ales, dar nu numai. Acești imigranți, dar și emigranții noștri care revin periodic acasă în patrie în concedii și cu prilejul sărbătorilor, ne îmbogățesc cu elemente inedite pe care, dacă știm să le integrăm în viața noastră cotidiană, ne ajută să progresăm. Important este în aceste vremuri să dăm dovadă mai întâi de toleranță, după care să trecem la faza superioară a cunoașterii și respectului reciproc. Un celebru demograf italian spunea la începutul mileniului trei că până în anul 2050 tot al treilea locuitor al Europei nu va fi fost născut pe bătrânul continent. Suntem la jumătatea intervalului cronologic din predicția acestui specialist și ceea ce vedem că se întâmplă și ân Cluj-Napoca întărește această afirmație.
Rep: Ce părere aveți despre modul în care este predată istoria în școlile din România?
Ioan Bolovan: Înainte de a vorbi despre CUM este predată istoria în școlile din România, ar trebui să vorbim despre CUM este tratată istoria ca disciplină de învățământ în ultimele decenii. Nu este greu să aflăm, se vede limpede cum istoria a devenit o „cenușăreasă” în programele de învățământ. De aceea, într-o astfel de zi, de sărbătoarte și bucurie pentru mine cel puțin, prefer să nu dezvolt acest subiect, mai ales acum în august 2025 ! Prietenii vor înțelege de ce…
Interviu realizat de Cosmin PURIȘ
Articolul Istoria și identitatea națională în era digitală. Interviu cu istoricul Ioan Bolovan apare prima dată în ziarulfaclia.ro.