Lupa Capitolina din municipiul Cluj-Napoca este o reproducere fidelă în bronz, în mărime naturală, după statuia aflată în Muzeul Vaticanului din Roma. Aceasta, se pare că este o moștenire de la civilizația etruscă din sec. V-IV î.e.n., însă gemenii Romulus și Remus au fost adăugați mai târziu, prin sec. XIV-XV e.n. În prezent, Lupa Capitolina împreună cu cei doi gemeni, reprezintă simbolul Romei și al latinității. În municipiul Cluj-Napoca și în România, Lupa Capitolina este unul dintre cele mai îndrăgite simboluri.
În anul 1921, Primăria orașului Roma a dăruit orașului Cluj o copie a Lupei Capitolina, în semn de prietenie și de simbol al apartenenței la marea familie a latinității. Statuia din Cluj, deși are o vechime de numai circa 100 de ani, a trecut prin multe peripeții și a suferit multe vitregii ale vremurilor, poate mai multe decât statuia-mamă de la Roma. Această poveste este interesantă, dar tristă și, chiar revoltătoare. Numele generic de „Lupa Capitolina din Cluj” cuprinde un ansamblu de cinci lucrări de artă plastică executate în bronz: Lupoaica împreună cu cei doi gemeni, efigia (basorelieful) împăratului Traian (montat pe soclu statuii), efigia Acvila Romană, bustul împăratului Traian și bustul regelui Decebal. Ultimele trei sunt în „custodia” Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, din municipiul Cluj-Napoca.
Profesorul Romolo Artioli și începutul odiseii Lupoaicei
Povestea statuii Lupa Capitolina din Cluj, începe cu omul de cultură italian, profesorul Romolo Artioli, care în anul 1921 a organizat o călătorie de prietenie în România Mare. Grupul condus de el număra 104 persoane, mai ales tineri studenți; Călătoria a durat circa 40 de zile și a cuprins aproape toată țara, cu excepția Basarabiei. La solicitarea lui Artioli, primarul Romei a aprobat executarea a patru copii după Lupa Capitolina, pentru a fi donate din partea Romei-mame unor orașe din România. La 29 august 1921 Artioli îl informează pe primarul Clujului, Iulian Pop, că a obținut de la primarul Romei o copie în bronz a străvechii Lupoaice de pe Capitoliu, pentru care speră să fie găsit un amplasament potrivit în orașul Cluj. Ministrul României la Roma, în data de 30 august 1921, îl înștiințează și el pe primarul Clujului, că pe la sfârșitul lunii septembrie, va sosi la Cluj un grup de italieni, „care aduc din partea Romei o reproducțiune în bronz, în mărime naturală a Lupoaicei de pe Capidoglio… simbol al latinității”. Artioli nu a lăsat la voia întâmplării așezarea statuii în cadrul orașului. Prin intermediul lui Emil Buia, s-a informat asupra topografiei orașului și, împreună cu acesta , fac propuneri de amplasare, de rezolvare a soclului și de amenajare a zonei aferente (în piața Unirii sau în fața Universității). Curând, după scrisoarea adresată primarului clujean, Emil Buia s-a deplasat la Cluj pentru a conduce lucrările legate de amplasarea statuii. Statuia a fost amplasată în piața Unirii, pe latura sudică, în dreptul sediului actual al Băncii Naționale, sucursala Cluj și în fața statuii lui Matei Corvin. În data de 28 sept. 1921, când grupul de italieni a sosit la Cluj, statuia era gata de inaugurare. La festivitate au participat 25.000-30.000 de persoane, în cadrul căreia R. Artioli a predat statuia în mod simbolic lui Iulian Pop, primarul Clujului. Acesta este primul amplasament al Lupei Capitolina și începutul odiseei sale.
La 28 sept. 1921, primarul Clujului mulțumește primarului Romei pentru „mărețul dar, reproducțiune în bronz a Lupoaicei de pe Capidoglio, ce ați binevoit a-l face cadou prin simbolul cuvintelor << Roma Madre, alla citta di Cluj MCMXXI>>”.
În același mod au fost predate copii ale Lupoaicei primarilor din orașele: București, Constanța și Timișoara. După aceste „copii originale”, donate de Primăria Romei, au făcut reproduceri mai multe orașe din țară: Târgu Mureș, Brașov, Zalău, Alba Iulia, Turda, Năsăud etc. În toată țara există circa 25 de copii și, în toată lumea, circa 58. Orașul Roma și statul italian donează copii după Lupa Capitolina unor orașe în semn de prietenie, sau pentru apartenență la lumea latinității. Și în Italia, patria-mamă a Lupoaicei, au fost realizate mai multe asemenea copii, pentru diferite localități.
Împăratul Traian și Vulturul Roman
Locul unde a fost amplasată Lupoaica în Cluj, est e unul dintre cele mai valoroase: aproape în fața Primăriei (vechi), în piața mare a orașului (Unirii), cu un fond construit alcătuit din clădiri monumente istorice și care are pe latura de nord impunătoarea catedrală „Sfântul Mihail” și grupul statuar Matei Corvin. Lupa Capitolina fiind un monument de dimensiuni mici, se pierdea în acest cadru. De aceea, chiar de la început, edilii Clujului au fost preocupați de îmbunătățirea raporturilor de scară (valorică și volumetrică), în favoarea Lupei Capitolina. În acest scop, prin intermediul inginerului Emil Buia, au solicitat sculptorului Ettore Ferrari, să realizeze câteva medalioane, pentru a înfrumuseța orașul și statuia Lupoaicei. Urmează o corespondență lungă între Primărie și E. Ferrari, care durează până în anul 1928. Prima scrisoare păstrată este un răspuns al sculptorului, din decembrie 1923, prin care afirmă că acceptă să realizeze medalioanele împăratului Traian și Vulturul Roman, care urmează să fie montate pe soclul statuii, pentru suma de 3.000 lire italiene, fără a socoti și munca sa. Pe parcurs, Primăria a mai cerut să fie realizat bustul lui Traian și a lui Decebal. Costul lucrărilor crește cu câte 3.000 lire italiene pentru fiecare bust. Astfel, costul total al celor patru lucrări în bronz se ridică la 9.000 lire italiene. Avansul de 3.000 lire italiene, cerut de sculptor, se trimite numai în 13 sept. 1926, iar cele două medalioane și cele două busturi vor fi terminate în iunie 1928. La 6 aug. 1928 Ettore Ferrari a eliberat chitanța de descărcare, prin care se preciza că a primit întreaga sumă de la primarul Clujului, Teodor Mihali, iar după trei zile a expediat medalioanele și busturile.
În ședința Delegației Permanente (Consiliu Comunal), din 16 noi. 1928, se dispune Serviciului Tehnic al Primăriei să studieze problema așezării medalioanelor și a busturilor. Medalioanele (basorelieful lui Traian și Vulturul roman) au fost montate pe soclul statuii, iar busturile lui Traian și Decebal, în sala de consiliu a Primăriei.
O parte a corespondenței purtată de Primărie cu E. Ferrari este consemnată în „Administrația”, Gazeta oficială a municipiului Cluj, respectiv, în „Monitorul Oficial al municipiului Cluj”. Astfel, în nr. 21/1926, p. 3, scrie că, în ședința Consiliului Comunal din 16 oct. 1926, condusă de primarul T. Mihali, s-a aprobat „comandarea celor două medalioane și busturile lui Traian și Decebal pentru statuia Lupoaică”, iar în nr. 15/1928, p. 1, scrie că în ședința Delegației Permanente din 13 iulie 1928 s-a aprobat ordonanțarea restului de plată pentru aceste lucrări, în sumă de 6.000 lire italiene. Suma a fost trimisă prin Banca „Albina” Consulatului român din Roma, spre a fi predată lui E. Ferrari.
Administrația horthystă demolează statuia
În sept. 1940, partea de nord a Transilvaniei a fost anexată la Ungaria, inclusiv municipiul Cluj. Atunci, cam într-o săptămână, administrația românească a orașului a trebuit să se retragă, în refugiu. În cea mai mare parte, administrația orașului s-a refugiat la Turda; Universitatea, la Sibiu, iar Academia Agricolă, Teatrul și Opera, la Timișoara.
Cu privire la Lupa Capitolina și cele două basoreliefuri de pe soclu, în presa vremii și în folclorul străzii, au circulat multe informații false: că statuia a fost dusă la Sibiu și în 1945, readusă la Cluj, sau că a fost dusă Timișoara. În realitate, statuia a rămas pe loc. Dovada de netăgăduit este fotografia cu șase soldați maghiari, având în spate statuia vandalizată (fără Romulus și Remus). Informativ, lucrurile s-au derulat astfel: În cursul dimineții zilei de 11 sept. 1940, administrația orașului a fost preluată de o administrație militară, condusă de colonelul Albert Beck; în 15 sept. 1940 sosea la Cluj regentul Ungariei, Nicolae Horthy; în cinstea sosirii sale, în zilele de 12-14 septembrie, în piața Unirii s-au făcut pregătiri mari, cu tribune și pavoazări; se estima o adunare de peste 100.000 persoane. În cadrul acestor lucrări de pregătire din piața Unirii, a fost demolată și statuia Lupa Capitolina; Lupoaica și cele două basoreliefuri de pe soclu au fost depuse în magazia de fier vechi a Primăriei, din piața Mărăști, nr. 23 (al doilea popas al Statuii). Aici, statuia a poposit 26 de ani, cel mai lung popas; probabil, statuia a fost vandalizată în noaptea de 11-12 sept. de niște tineri hoștezeni, când puii Lupoaicei au fost aruncați în Someș . E bine de amintit că după venirea lui Mussolini la putere, E. Ferrari a fost trecut pe lista proscrișilor, ostracizat și exclus din viața publică. Ca urmare, nici Consulatul Italiei din Cluj nu ar fi agreat sculpturile lui Ferrari în centrul orașului.
Lazăr MARIAN
Continuare în numărul următor
Articolul Lupa Capitolina din Cluj, o statuie pentru Cartea Recordurilor apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
