Prezent la Cluj-Napoca la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, președintele Senatului, Mireca Abrudean, a declarat că astăzi unirea înseamnă să stăm împreună în fața provocărilor și să nu ratăm oportunitățile.
„Astăzi unirea înseamnă altceva. Înseamnă să stăm împreună în faţa provocărilor și să nu ratăm oportunitățile. Să ne poziționăm. Este esenţial Parteneriatul Strategic cu SUA și sunt importante relațiile noastre externe și garanțiile de securitate.
Este momentul să tratăm statul de drept ca pe o infrastructură clară pe care construim, nu ca pe un discurs gol de conținut. România trebuie să aibă legislație predictibilă pentru investitori, avem nevoie de instanţe funcţionale ca să protejăm contractele, avem nevoie de un stat care execută, nu de unul care amână”, a declarat șeful Senatului.
Mircea Abrudean a arătat că la 1859, românii au câştigat pentru că au folosit o fereastră diplomatică, precizând că și astăzi avem una.
„Acum este momentul când România trebuie să decidă dacă alege să fie un jucător cheie în reașezarea globală, ca un furnizor de soluții, de stabilitate și de capacităţi. Noi toţi facem diferența. Voi, cetățenii României faceți diferenţa – prin unitate, prin rezistență, prin intoleranță față de risipă și faţă de impostură, prin presiune constantă pentru proiecte duse la capăt.
Asta înseamnă respect pentru Unirea din 1859. Să folosim istoria ca ghid de decizie, nu ca pe un ornament. Și datoria noastră ca politicieni este să nu ne mai prefacem că iubim România, ci s-o iubim: să creăm un stat care livrează, cu termene clare, responsabili și indicatori.
O economie care crește prin productivitate. O Românie sigură, cu parteneriate strategice care contează, în UE și în NATO“, a transmis înaltul demnitar.
În cadrul discursul susținut la Monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a evidențiat rolul strategic al Clujului, descriindu-l ca pe un oraș care în prezent decide, produce și conectează România la Europa. Acesta a punctat contrastul istoric față de anul 1859, când orașul era încă parte a Imperiului Habsburgic în timp ce la Iași și București se năștea noul stat român prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
Mircea Abrudean a făcut o paralelă directă cu prezentul, subliniind că Europa traversează o nouă reașezare de securitate, cu România aflată pe o linie de presiune strategică la Marea Neagră din cauza agresiunilor recente. Spre deosebire de epoca Unirii, România beneficiază acum de un cadru extern ales, fiind membră a UE și NATO, organizație care a decis încă din 2022 întărirea Flancului Estic. Această apartenență oferă țării instrumente reale de negociere și apărare colectivă, transformând fundamental poziția statului în plan internațional.
Totodată, președintele Senatului a lansat un îndemn la unitate internă, argumentând că România ar fi mult mai puternică dacă ar reuși să conecteze viteza economică a marilor orașe cu potențialul comunităților mici și educația cu piața muncii. Acesta a avertizat că populismul, lozincile și polarizarea politică dăunează progresului, insistând că este momentul unor alegeri politice care să se reflecte în rezultate concrete pentru cetățeni. „
Nu ne ajută lozincile, nu ne ajută populismul politic, nu ne ajută scandalul şi dezbinarea. Polarizarea ne face rău. Împreună suntem puternici și suntem într-un moment în care trebuie să facem alegeri care se văd în rezultate”, a punctat șeful Camerei Superioare a Parlamentului. 
La rândul său, prefectul Maria Forna, a arătat că astăzi unitatea în societate înseamnă respect reciproc, cooperare, responsabilitate civică și capacitatea de a lucra împreună pentru binele comunității. „Înseamnă să punem interesul public mai presus de diferențe și să construim punți acolo unde uneori apar diviziuni”, a transmis prefectul.
Maria Forna a evocat momentul istoric de la 24 ianuarie 1859 ca fiind piatra de temelie a României moderne și o dovadă supremă a maturității politice a poporului român.
Prefectul a subliniat că, deși Transilvania nu făcea parte oficial din Principatele Unite la acea vreme, spiritul unității a vibrat la fel de puternic și pe aceste meleaguri. În viziunea reprezentantului Guvernului în teritoriu, lecția lăsată de Alexandru Ioan Cuza nu trebuie doar celebrată, ci asumată ca un manifest pentru prezent.
În cadrul alocuțiunii, Maria Forna a reafirmat rolul Instituției Prefectului ca garant al echilibrului și al colaborării oneste între stat și cetățean. Aceasta a dat Clujul drept exemplu de bune practici, menționând că forța acestui județ vine tocmai din diversitatea oamenilor săi și din capacitatea lor de a inova și de a conviețui armonios.
„
Clujul este astăzi un exemplu de dinamism, de inovație și de conviețuire armonioasă. Forța sa vine tocmai din diversitatea oamenilor care îl construiesc zi de zi și din capacitatea lor de a se uni în jurul unor valori comune. Așa cum înaintașii noștri au avut curajul să creadă într-un ideal al Unirii, și noi avem datoria de a crede într-un viitor bazat pe unitate și responsabilitate.
Să cinstim această zi nu doar prin cuvinte și simboluri, ci prin fapte: prin respect față de lege, față de semeni și față de România. Să păstrăm vie lecția lui 24 ianuarie 1859 și să o transformăm într-un manifest pentru prezent și viitor.
La mulți ani, România!
La mulți ani, dragi clujeni!, a fost mesajul Mariei Forna.
Un moment în cadrul discursului a fost marcat de urările adresate Înaltpreasfințitului părinte mitropolit Andrei, care își sărbătorește astăzi ziua de naștere. În numele comunității clujene, Prefectul Maria Forna i-a mulțumit ierarhului pentru grija constantă față de valorile creștine și pentru păstorirea spirituală a regiunii.
Articolul Mircea Abrudean, mesaj de la Cluj-Napoca de 24 Ianuarie: „Unirea de astăzi înseamnă să fim un jucător cheie în reașezarea globală și să nu ratăm oportunitățile apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
