May 18, 2024

Traficul și consumul de droguri a atins cote alarmante în județul Cluj. Cifrele sunt șocante iar printre victime se numără tot mai mulți minori. Din datele prezentate de Serviciul Teritorial Cluj al Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au avut în lucru peste 2300 de dosare cu infracțiuni legate de consum şi trafic ilicit de droguri. Din analiza prezentată de procurori reiese că această categorie de infracţiuni se situează la nivelul DIICOT Cluj pe primul loc ca număr de cauze, respectiv 75,24% din totalul cauzelor.

Conform analizei activităţii DIICOT Cluj, în 2023, procurorii au avut de soluţionat 2.346 de dosare în care au fost implicaţi traficanţi şi deţinători de droguri.

În total, pe parcursul anului trecut, procurorii DIICOT Cluj au avut de soluționat 3118 cauze, din care 1.531 nou înregistrate în perioada de referință, 2.774 cauze, din care 1.358 nou înregistrate în perioada de referință. Se constată astfel că în 2023 cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 12,40 % și o creștere cu 12,74% privind cauze nou înregistrate față de anul 2022.

„Din numărul cauzelor de soluționat ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de droguri (75,24 % – 2.346 cauze din 3.118 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile de criminalitate informatică (19,45 % – 606 cauze din 3.118 cauze) și de cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane (2,34 % – 73 cauze din 3.118 cauze). În cadrul serviciului, în 2023 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 15 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 207,86 cauze/procuror față de 198 cauze/procuror în 2022. În ceea ce privește situația cauzelor soluționate, în cursul anului 2023 au fost soluționate 1.161 cauze față de 1.187 cauze în cursul anului 2022, respectiv un minus de 26 cauze, reprezentând o scădere cu 2,19 % față de anul 2022. Raportat la același număr de procurori care au activat în cadrul serviciului în cursul anului 2023 rezultă că media dosarelor soluționate este de 77 cauze/procuror în 2023, față de 85 cauze/procuror în 2022, reprezentând o scădere cu 9,41 % în anul 2023”, arată DIICOT.

Peste 120 de persoane arestate și trimise în judecată

În cursul anului 2023, într-un număr de 966 cauze au fost adoptate soluții pe fond, față de 1.018 cauze în anul 2022, reprezentând o scădere cu 5,11 %, iar un număr de 195 cauze au fost declinate sau reunite, față de 169 cauze declinate sau reunite în cursul anului 2022, ceea ce reprezintă creștere cu 15,38 % față de anul 2022. În anul 2023, în cauzele instrumentate de procurori au fost cercetate un număr de 981 persoane, comparativ cu anul 2022, când au fost cercetate 1.641 persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu 40,22 %. Numărul de cauze rămase nesoluționate la finele anului 2023 a crescut de la 1.416 cauze la finele anului 2022 la 1.957 cauze, reprezentând o creştere de 38,21 % și o medie de 130 cauze/procuror rămase de soluționat. În 2023, ponderea cauzelor rămase nesoluționate a fost de 62,76 %, respectiv 1.957 din totalul cauzelor de soluționat 3.118 cauze, față de anul 2022, când aceasta a fost de 57,20 %, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,56 %. În 2023, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 143 cauze față de 130 cauze în anul 2022 (creștere cu 10 %), cu 266 inculpați trimiși în judecată, față de 250 inculpați trimiși în judecată în 2022 (creștere cu 6,40 %) dintre care 122 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 111 inculpați arestați preventiv în anul 2022 (creştere cu 9,91 %).

33 de cauze mai vechi de cinci ani

Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse pe fond în 2023 este de 14,80 % (143 din 966) față de anul 2022 când aceasta a fost de 12,77% (130 din 1.018) – creştere de 15,90 %. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere în cursul anului 2023, la nivelul serviciului a fost de 66.128.835 lei, comparativ cu anul 2022, când valoarea acestora a fost de 122.046.364 lei.

DIICOT Cluj arată că la finele anului 2023 numărul dosarelor mai vechi de 5 ani aflate în lucru a fost de 33 cauze, comparativ cu finele anului 2022 când acest număr a fost de 43 cauze (scădere cu 23 %).

O achitare

În cursul anului 2023, la nivelul Serviciului Teritorial Cluj a fost înregistrată 1 soluție de achitare, privind un inculpat achitat definitiv.

În cauzele în care procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Cluj au întocmit rechizitorii, prin care au fost investite instanțele de judecată din județele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj și Maramureş, în anul 2023 au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare într-un număr de 135 cauze privind un număr de 188 inculpați condamnați (hotărâri definitive într-un număr de 120 cauze privind un număr de 213 inculpați condamnați în anul 2022).

Cea mai mare afacere criminală din U.E

Procurorii atrag atenția că producţia şi traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din U.E., în care sunt implicate aproape 40% din grupările infracţionale active.

Canabisul rămâne cel mai consumat drog din Uniunea Europeană, existând, de asemenea, unele semne că injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack devin tot mai frecvente în rândul grupurilor marginalizate din unele țări, ceea ce necesită o intensificare a răspunsurilor de reducere a efectelor negative.

Totodată se avertizează că varietatea mai mare de stimulante sintetice, disponibile în prezent pe piața ilegală, crește riscurile pentru sănătatea publică. Tradițional, amfetamina a fost cel mai frecvent consumat stimulant sintetic în Europa. Cu toate acestea, există semne că atât metamfetamina, cât și catinonele sintetice contribuie acum, mai mult decât în trecut, la problemele generale legate de stimulante din Europa,

„Creșterea utilizării în scop recreațional a protoxidului de azot („gaz ilariant”) în unele părți ale Europei ridică probleme de sănătate. Acest drog, accesibil, mai ieftin și popular în rândul tinerilor, prezintă numeroase riscuri, cum ar fi intoxicațiile, arsurile și leziunile pulmonare, iar în unele cazuri de consum de lungă durată, leziuni nervoase”, se arată în bilanțul DIICOT.

Drogurilor psihedelice

De asemenea se avertizează că a crescut interesul pentru potențialul terapeutic al drogurilor psihedelice. „Deși există cercetări cu privire la potențialul acestor substanțe de a trata diferite afecțiuni psihice, raportul evidențiază riscul ca în UE și în alte zone să se desfășoare programe nereglementate”, explică specialiștii în lupta antidrog.

Heroina, drogul cel mai căutat în România

Pe plan intern, consumul și traficul de heroină a rămas constant, fiind polarizat de grupările de etnie rromă și turcă.

Drogurile sintetice sunt consumate în special în scop recreațional și pentru creșterea anduranței la efort. Drogurile sintetice provin preponderent din Olanda și pe alocuri din Belgia. Aceste substanțe se introduc în țară prin curieri sau sunt comandate cu ajutorul piețelor de tip criptomarket și expediate prin societăți comerciale de transport rapid sau Poșta Română. „De menționat este emergența pe piața drogurilor din România a unui opioid sintetic ce constituie drog de mare risc, Fentanylul (medicament analgezic deosebit de puternic, cu un potențial letal foarte ridicat), pentru care dependența se instalează rapid și ale cărui efecte asupra sănătății sunt dezastruoase. La acest moment, potrivit site-ului Drog Enforcement Administration (DEA), se consideră că în SUA există o veritabilă epidemie de Fentanyl, ceea ce a dus la numeroase decese în rândul populației”, mai explică procurorii.

Din perspectiva trendurilor, procurorii spun că se poate estima că se vor menţine rutele clasice de transport al heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca ţară de tranzit. Ruta maritimă, prin Portul Constanţa va rămâne o variantă alternativă de introducere a cocainei şi a altor tipuri de droguri (haşiş, captagon, etc.) în ţările din U.E., dar şi către state din zona arabă. „Grupările de criminalitate organizată vor încerca să dezvolte capabilităţi proprii de producţie a drogurilor, pe teritoriul naţional (culturi de canabis, laboratoare de producere sau de extracţie a drogurilor, deturnări din circuitul licit de precursori). Mediul on-line şi sistemele de coletărie vor fi folosite preponderent pentru comandarea, respectiv introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri”, se mai arată în analiza DIICOT.

Registrul traficanţilor de droguri

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, săptămâna trecută, proiectul care prevede înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri.

Potrivit documentului, persoanele înscrise în registru riscă închisoarea de la trei luni la doi ani dacă nu comunică periodic organelor abilitate mai multe informaţii privind deplasările din localitate sau schimbarea domiciliului.

Este un proiect construit pe sistemul registrului automatizat contra agresorilor sexuali, un instrument la dispoziţia organelor de aplicare a legii, care vor știi în fiecare moment unde sunt traficanţii de droguri şi vor putea acţiona.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *