Rezultatul alegerilor presupune întotdeauna incertitudine, iar acest lucru trage o linie de demarcație între regimurile autoritare și ceea ce era caracterizat de președintele SUA Abraham Lincoln drept „guvern din popor, creat de popor și pentru popor”. În ultimii ani, mai multe țări din lume au fost recunoscute ca „democrații electorale” după ce au avut parte, perioade lungi de timp, de regimuri autoritare. Unele însă au deviat de la calea democrației, alegând să experimenteze rețete incompatibile cu libertatea. Este și cazul Ungariei, unde regimul Viktor Orbán, prin legile sale toxice pentru statul de drept și politica „iliberală” impusă, a făcut ca Ungaria să fie considerată țară „neliberă”.
Duminică, 12 aprilie, persoanele care dețin cetățenie ungară din întreaga lume au fost chemate la urne pentru a alege Parlamentul și a decide viitorul Ungariei pentru următorii patru ani.
În urma scrutinului, formaţiunea sa Tisza condusă de Peter Magyar a câştigat 138 din cele 199 de locuri ale parlamentului cu 53, 56% din voturi, faţă de 55 de locuri şi 37,86% din voturi pentru partidul Fidesz al lui Viktor Orban. Prezenţa la vot a înregistrat un record de 79,50%.
Prin urmare partidul FIDESZ condus de Viktor Orban din 1993, intră în opoziție. Chiar dacă în Ungaria are loc o „rotație” a puterii, nu înseamnă automat reimpunerea democrației. Dar nici schimbarea atitudinii Budapestei față de România, marcată în timpul regimului dictatorial al lui Orbán Viktor de provocări revizioniste, revanșarde, de resuscitare a ideologiei și pretențiilor horthysto-szalasiste.
După cum se știe, FIDESZ a adoptat încă din 2011 „Strategia Națională” prin care se urmărește reunificarea națiunii maghiare din Bazinul Carpatic. Această strategie are mai mulți piloni, unul dintre aceștia fiind acordarea dublei cetățenii, proces care a început în 2011 și în care a fost implicat nemijlocit și UDMR. O altă componentă vizează problema demografică, abordată în 2018 când Guvernul de la Budapesta a demarat o serie de măsuri pentru a încuraja tinerele cupluri maghiare să își întemeieze o familie și să facă copii. Un alt pilon îl reprezintă păstrarea identității maghiarilor din afara granițelor. De asemenea, Strategia Națională a Ungariei cuprinde dezvoltarea economică în comunitățile locuite de aceștia și sprijinirea partidelor politice maghiare de peste hotare. Este clar că dacă FIDESZ va obține a cincea victorie consecutivă, nu va face decât să continue ofensiva anti-Trianon și să adopte față de țările în care trăiesc etnici maghiari aceeași politică menită să ducă la „reunificarea națiunii maghiare”.
Ce înseamnă victoria partidului TISZA? Odată cu venirea la putere la Budapesta a formațiunii condusă de Peter Magyar guvernanții de la București nu ar trebui să aibă deloc un oftat de ușurare. Poate că vă întrebați de ce, ținând cont de faptul că formațiunea condusă de Péter Magyar este una care clamează valorile europene și democratice. Cu siguranță, TISZA nu va schimba abordarea în ceea ce privește relația cu organizațiile maghiare din țările vecine și nu va dinamita punțile construite de FIDESZ între Budapesta și maghiarii din teritoriile care au aparținut Ungariei până în 1918. Ce vom putea constata va fi doar tonul pe care o eventuală guvernare TISZA îl va afișa față de țările în care locuiesc maghiari. Va fi un ton mai diplomatic, mai nuanțat, față de jumbușlucurile iredentiste ale lui Orbán de care am avut parte în ultimii 16 ani și alți patru între 1998-2002. De asemenea, cu TISZA la putere, Ungaria se va prezenta în Europa cu o ținută „democratică”, dar față de vecini va avea aceeași orientare de revendicări.
După cum știți, anul trecut în luna mai, Peter Magyar a mers pe jos de la Budapesta până la Oradea pentru a-i sensibiliza pe maghiairii din Ungaria cât și pe cei din afara granițelor cu privire la necesitatea schimbării regimului lui Orban. De ce a venit spre est, în România. De ce nu s-a dus în Slovacia sau în Serbia.
Alegerea Oradei nu a fost întâmplătoare, fiind orașul în care este înmormântat regele Ladislau al Ungariei.
Sf. Ladislau a fost rege al Ungariei între 1077-1095, perioadă în care regatul Ungariei și-a consolidat stăpânirea în Transilvania, reușindu-se cucerirea teritoriului până la Valea Someșului Mic și cursurile mijlociu și inferior ale Mureșului. După anul 1113, rămășițele pământești i-au fost mutate la Oradea/Várad/Wardein/Varadinum oraș care a fost fondat chiar de acest rege.
Practic, prin venirea pe jos până la Oradea, Peter Magyar a dorit să arate că e capabil să facă sacrificii pentru a păstra identitatea maghiară așa cum s-a conturat încă din timpul regelui Ladislau care a cucerit Transilvania.
De altfel, după anunțarea rezultatului alegerilor, Peter Magyar a anunțat că Guvernul partidului Tisza va fi un „guvern al întregului popor maghiar”.
Magyar a mulţumit „tuturor ungurilor din ţară şi din întreaga lume” pentru sprijinul acordat. El a calificat drept o mare onoare faptul că partidul său a obţinut „cel mai mare număr de voturi din istorie”, considerând acest lucru o împuternicire pentru a forma viitorul guvern şi pentru a „lucra în următorii patru ani pentru o Ungarie liberă, europeană, funcţională şi umană”.
„În calitate de prim-ministru, voi munci zi de zi şi clipă de clipă pentru securitatea şi dezvoltarea ţării noastre şi pentru bunăstarea
poporului maghiar. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a scris Magyar în postarea sa.
După cum se vede, Magyar dă asigurări ca va fi premierul tuturor celor 15 milioane de maghiari care trăiesc în Ungaria și în teritoriile pe care țara sa le-a pierdut după Trianon. Practic, liderul TISZA va continua „Strategia Națională” adoptată de Orban prin care se urmărește reunificarea națiunii maghiare din Bazinul Carpatic.
Cosmin PURIȘ
Articolul Noul lider de la Budapesta și visul neschimbat al „reunificării națiunii maghiare” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
