România a pus în aplicare în această vară unul dintre cele mai exigente instrumente de supraveghere din Uniunea Europeană: registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri, cunoscut drept „Registrul traficanților de droguri”. Potrivit datelor transmise de Poliție noul mecanism vizează, la nivel național, peste 28.000 de persoane.
Registrul, înființat prin Legea nr. 61/2024, este complet diferit de cazierul judiciar. Dacă o condamnare obișnuită se radiază după câțiva ani, aici obligațiile pot dura între 10 și 20 de ani. Persoanele înscrise trebuie să se prezinte periodic la poliție, să permită verificări la domiciliu și să notifice în avans orice deplasare mai lungă de șapte zile. În plus, legea impune colectarea datelor biometrice – amprente, fotografii și chiar probe ADN.
Toți cei înregistrați, inclusiv persoanele care au fost reabilitate, după ce au fost condamnate pentru trafic de droguri, sunt acum obligate să meargă la Poliție. Sunt aproape 28.000 de nume în Registrul Traficanților de Droguri, fiind echivalentul populației unui oraș precum Dej.
Nerespectarea acestor obligații constituie infracțiune distinctă și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Înscrierea în Registru este automată pentru toate persoanele condamnate pentru trafic de droguri – intern sau internațional – dar și pentru operațiuni cu „etnobotanice” ori fapte conexe, cum ar fi punerea la dispoziție a unui local pentru consum sau prescrierea ilegală de droguri de mare risc. În categoria vizată intră nu doar cei condamnați la executarea unei pedepse, ci și cei cu pedepse cu suspendare sau chiar persoane față de care instanța a dispus amânarea ori renunțarea la aplicarea pedepsei.
În registru nu ajung doar condamnații cu executare. Sunt înscriși și cei pentru care instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării ori suspendarea sub supraveghere, precum și persoanele față de care s-au luat măsuri de siguranță. Minorii sunt, ca regulă, exceptați, dar pot fi înscriși dacă instanța decide expres acest lucru.
La Poliție o dată la trei luni
Persoanele vizate au obligația să se prezinte la poliție cel puțin o dată la trei luni și să comunice informații despre ocupație, mijloacele de existență, persoanele cu care locuiesc sau au contacte constante, locurile frecventate, adresa exactă și modalitățile de comunicare cu poliția.
Deplasările mai lungi de șapte zile trebuie anunțate în avans, cu precizarea destinației, a scopului și a mijlocului de transport, iar schimbarea domiciliului se declară în cel mult trei zile. În paralel, polițiștii fac verificări la domiciliu, tot o dată la trei luni, pentru a confrunta declarațiile cu realitatea din teren.
Durata înscrierii în registru este substanțială și depinde de pedeapsă. Cei condamnați la maximum cinci ani de închisoare sau la amendă rămân în evidențe timp de 10 ani. Pentru pedepse mai mari de cinci ani, perioada se dublează: 20 de ani.
Ieșirea din registru este posibilă doar în câteva cazuri: dacă fapta este dezincriminată, la cinci ani după renunțarea ori amânarea aplicării pedepsei, la deces sau, în cazul celor condamnați la pedepse mari, la împlinirea vârstei de 85 de ani.
Nerespectarea obligațiilor nu e o simplă contravenție, ci infracțiune. Sancțiunea: închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă.
Articolul Număr șocant de clujeni în Registrul Național al Traficanților de Droguri apare prima dată în ziarulfaclia.ro.