
O dată la cinci ani, trăim o vară fierbinte la Bruxelles. Desigur totul este doar la figurat fiindcă de obicei nu avem canicula din România pe teritoriul belgian. După alegerile europene se decide întreaga organigramă de lideri europeni, deci e multă strategie, comunicare și lobby. Experiența persoană de 6 cicluri electorale europene mă ajută însă să citesc printre rânduri, să am o poză generală a întregului eşafon european. Putem chiar, de data aceasta, în acest malaxor de numiri și alegeri, să introducem și alegerile din Statele Unite ale Americii sau chiar cele pentru desemnarea președintelui român.
În jargonul de Bruxelles se face foarte mult asocierea între politicieni și politici, adică mai pe românește, ce lideri sunt și – mai ales – ce acțiuni doresc ei să pună în practică. De aici vine și necesitatea de a identifica temele mari ale Europei pentru a analiza impactul asupra diverselor sectoare sau chiar asupra sistemului românesc în general.
Respirația europeană actuală aduce subiecte interesante la mijlocul anului 2024. Nu surprinde pe nimeni când preconizăm că securitatea și politica de apărare devin o prioritate strategică pentru Agenda Europeană 2024-2029. Politic, se poate chiar să avem un comisar european pentru apărare.
Există discuții avansate pentru a avea competitivitatea top pe agendă ca prioritate, pentru dezvoltarea economică și prosperitatea cetățenilor.
Apare și un subiect fluid, greu de cuntificat, dar foarte mult mediatizat. Vorbim aici de statul de drept, acesta fiind o unealtă de guvernare europeană utilă, atât la nivelul relaționării cu unele state membre, cât și pentru poziționarea globală a UE, mai ales dacă dezvoltă capacitate independentă de apărare.
Imigrația este un subiect greu de discutat de către unele țări, mai ales dacă nu există o abordare europeană a acestui subiect. E practic „elefantul din cameră” când vorbim de cooperarea europeană.
O temă deosebit de importantă pentru România este cea al extinderii Uniunii Europene. Extinderea UE are o fereastră de oportunitate, dar trebuie abordată curajos și responsabil. Asta dacă dorim cu adevărat să avem alte țări în UE, inclusiv Republica Moldova, începând chiar din 2030.
Să nu uităm însă de comunicarea cu cetățenii. Prezentând de 15 ani cursul de sfera publică europeană, am analizat structurat relaţionarea UE-cetăţean. Cred că e nevoie de o schimbare a abordării, utilizând acum concepte uşor de înţeles şi analizat precum cel de pace pe continent și prosperitate economică.
Dan LUCA