Măsurile guvernului vor transforma fermierii în simpli comercianți
Anul 2026 aduce o serie de modificări fiscale semnificative în România, afectând românii de rând, PFA-urile dar și firmele, indiferent de dimensiunea acestora. Premierul Ilie Bolojan considerăcă măsurile aplicate în acest an vizează echilibrarea bugetului, dar și întărirea disciplinei fiscale în mediul de afaceri. Singurele modificări care au rămas „în aer” sunt cele care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților, o măsură blocată la CCR de mai multe ori. Oamenii de afaceri clujeni și fermierii din zonă spun că măsurile aferente anului în curs „sunt exagerate, sunt un atac la buzunarul populației și denotă stângăcia guvernului de a găsi soluții în ceea ce privește ieșirea din criză”. Și cum o problemă nu vine niciodată singură, fermierii își manifestă și ei suita nemulțumirilor față de poziția României în ceea ce privește acordul Mercosur.
Oamenii vor spune că îi jecmănim
În Monitorul Oficial a fost publicată legea care prevede taxa de 25 de lei pusă pe coletele care vin din afara UE și a căror valoare se situează sub plafonul de 150 de euro. Aceasta a în vigoare la 1 ianuarie 2026. Mircea Dumeștean este coordonator de flux în cadrul unei firme de curierat din Cluj Napoca. Acesta declară: „Este adevărat, o astfel de taxă a fost aprobată și de Germania, dar valoarea este mai mică, de numai 3 euro per colet. Ca să nu mai spun că legea, deși s-a dat, nu a fost aplicată imediat Eu mă întreb, de ce trebuie să vină guvernul pentru români cu o taxă mai mare în raport cu cea a nemților? Avem un nivel de trai mai ridicat? Dacă nemții, care au un sistem de distribuire pus la punct, plătesc doar 3 euro, noi de ce să taxăm beneficiarii cu 25 de lei, adică 5 euro? Sunt zone de fiscalitate unde Ministerul de Finanțe are o colectare de sub 30 %, sunt pensiile speciale a căror „ajustare” trenează și acum, după un an, iar acum vii tu, guvern și mă pui pe mine, firmă de curierat să colectez această taxă, de 25 de lei aferentă coletelor din afara UE? Dar eu sunt organ fiscal? Este adevărat, taxa va fi plătită de către furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri. Legea precizează că în cazul retururilor, taxa nu se rambursează. Acest lucru însă ne va afecta activitatea pentru că noi câștigăm și din dever, din flux. Or taxarea suplimentară a coletelor, chiar și numai ale celor din afara UE, ne va micșora fluxul de distribuire, deci vom încasa bani mai puțini. Nu aș putea să avansez o proporție, dar măsura va coroda activitatea noastră. Oamenii vor spune că îi jecmănim, că noi mărim tarifele nejustificat!” – consideră Mircea Dumeștean.
Mercosur sau avantajul comercianților
România este unul dintre prinicipalii cultivatori de soia din Uniunea Europeană, situându-se constant în top 3 producători, alături de Italia și Franța. În ultimii ani, fermierii români au cultivat suprafețe cuprinse între 130.000 și 160.000 de hectare cu soia. Laurențiu – Vicențiu Potra este fermier din județul Cluj și anul trecut a cultivat 50 de hectare cu soia în județele Cluj, Bistrița și Sibiu. „Am avut o producție relativ bună, cu o medie de 4000 kg la hectar. Cea mai mare parte am reușit să o livrez unor procesatori industriali la un preț relativ convenabil. Acordul Mercosur însă mă îngrijorează. Este adevărat că validarea finală a acestui acord atrage o independență față de China, va diversifica paleta comercială dar mie, ca fermier, îmi generează probleme de piață. Sunt convins că prețul cu care țările latino – americane vor livra soia va surclasa serios, poate chiar cu 30% prețul produselor de pe piața europeană. Lucrul acesta ne va scoate din joc. Ca să nu mai vorbesc de calitatea produselor importate, de structura lor, de conținutul lor chimic. Mă întreb, cine va monitoriza numărul de erbicidări și de stropiri, cine va face analiza solului? Desigur, contractual aceste lucruri sunt, probabil, reglementate dar faptic mă îndoiesc că vor exista monitorizări la sursă. Nu știu în ce măsură România va controla situația când cargourile cu porumb, floarea soarelui sau soia, vor ancora în porturile românești? Sau avem noi laboratoare și sisteme de analiză pentru a verifica tonele de carne de bovine aduse din Argentina sau Paraguay?
Și la ce prețuri? Îmi este teamă ca încet- încet să nu se cristalizeze o mentalitate de dumping în rândul fermierilor. Vor fi fermieri care vor renunța la procesare și vor transforma în comercianți de produse Mercosur. Oricum, sunt convins că piața europeană, cel puțin la început, va fi trăi o destabilizare. Ulterior, dacă vom mai supraviețui, vo încerca și noi să ne echilibrăm” spune Laurențiu, Vicențiu Potra.
Între oportunitate și obediență
Susținătorii spun că acordul va diversifica comerțul, reducând dependența de China și diminuând impactul tarifelor impuse de a doua administrație Trump. De asemenea, aceștia consideră că acordul va stimula exporturile de bunuri industriale ale UE (inclusiv automobile) și produse agricole, cum ar fi brânza și vinul. Criticii, în special unii din sectorul agricol european, se opun creșterii liberului schimb în sectorul agricol și solicită protecționism pentru fermierii europeni. În cadrul UE, Franța, Ungaria și Polonia s-au opus cel mai mult acordului, în timp ce Germania, Spania și țările nordice au fost foarte susținătoare. România, după bâlbâială între Ministerul Agriculturii și reprezentanții Ministerului de Externe, a semnat protocolul. Pentru a-i potoli pe fermierii protecționiști, Comisia Europeană a anunțat că va extinde un fond de urgență pentru fermierii europeni afectați de perturbările pieței și va crea instrumente juridice care ar permite fermierilor să suspende acordul dacă pot dovedi că acordul i-a prejudiciat.
Beniamin Pascu
Articolul Oamenii de afaceri clujeni, marcați de îngrijorări apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
