The Guardian: Inteligența artificială va gândi lucrurile și roboții vor face treaba. Ce loc mai au oamenii în această ecuație – și le pasă oare directorilor din tech?, se întreabă Ed Newton-Rex, cercetător la Universitatea Stanford.
Recent, m-am trezit la o cină într-o sală de la etajul unui restaurant din San Francisco, organizată de o firmă de capital de risc. Vorbitorul de după cină a fost un veteran al tehnologiei care, după ce și-a vândut compania de AI pentru sute de milioane de dolari, s-a apucat de investiții. Mesajul său pentru fondatorii de startup-uri prezenți a fost simplu: banii care pot fi câștigați din AI nu sunt limitați de piețele firave ale valurilor tehnologice anterioare. Poți înlocui muncitorii lumii – ceea ce înseamnă că le poți prelua salariile. Pe toate.
Înlocuirea întregii munci umane cu inteligență artificială sună ca un scenariu SF. Dar acesta este scopul declarat al unui număr tot mai mare de membri ai elitei tehnologice – oameni care nu duc lipsă nici de ambiție, nici de resurse, cu buzunare adânci și o determinare și mai profundă. Dacă ei spun că vor să automatizeze toată munca, ar trebui să-i luăm în serios.
În general, acesta este un scop mărturisit doar cu ușile închise, din motive evidente. Puține lucruri scot furcile din pod mai repede decât să le spui oamenilor că vrei să le iei locurile de muncă. Dar o companie numită Mechanize a mers contra curentului luna trecută și a spus pe față ceea ce alții șoptesc. Viziunea lor este „automatizarea completă a economiei”, o viziune care a convins unele dintre cele mai mari nume din Silicon Valley să investească, inclusiv pe Jeff Dean (om de știință-șef la Google) și pe popularul podcaster Dwarkesh Patel.
Este oare fezabilă automatizarea tuturor locurilor de muncă? Elon Musk cu siguranță crede asta. Creșterea AI și a roboticii va însemna că „probabil niciunul dintre noi nu va mai avea o slujbă”, a spus el anul trecut. Bill Gates crede că în curând nu vom mai fi necesari pentru „cele mai multe lucruri”. Înlocuirea masivă a forței de muncă a fost prezisă și de părintele AI-ului, Geoffrey Hinton, precum și de miliardarul investitor Vinod Khosla. Aceștia nu sunt voci marginale care vorbesc în necunoștință de cauză.
Unele cariere sunt, în mod evident, ferite de invazia roboților. Taylor Swift nu e în pericol. Nici Harry Kane. Nici, de altfel, Keir Starmer sau viitorul arhiepiscop de Canterbury. Artist celebru, sportiv, politician, preot sunt poate cele patru ocupații cele mai rezistente la automatizare. Din păcate, nu sunt la îndemâna tuturor.
Tehnologia de astăzi nu poate înlocui toată munca umană. AI-ul face greșeli. Roboții nu au coordonare, dexteritate, versatilitate. Deci, există o oarecare speranță. Dar sunt deja multe lucruri pe care tehnologia de ultimă oră le poate face. Și există motive solide să credem că se va îmbunătăți – rapid.
GPT-4, unul dintre modelele lingvistice avansate ale OpenAI, se clasa deja în top 10% la examenul de admitere în barou încă din 2023. Modelele lor mai recente sunt mai bune la programare decât propriul lor dezvoltator-șef.
Joburile de scriitor freelancer au scăzut brusc odată cu lansarea ChatGPT; același lucru s-a întâmplat cu joburile de design grafic, odată cu apariția generatoarelor de imagini cu AI. Mașinile fără șofer sunt deja peste tot în San Francisco. După cum a spus chiar Sam Altman: „Locurile de muncă vor dispărea, punct.”
Deși AI-ul acaparează majoritatea titlurilor din presă, și roboții avansează rapid. Iar dacă AI-ul amenință locurile de muncă de birou, roboții vizează munca fizică. Un tip de robot umanoid este deja testat în fabricile BMW; altul a reușit să stăpânească peste 100 de sarcini care, în mod normal, ar fi realizate de angajați umani din magazine. Companiile intenționează să înceapă testarea roboților în gospodării în acest an.
Viziunea Silicon Valley pentru piața muncii este remarcabil de simplă: AI-ul gândește, roboții execută. Ce loc mai au oamenii în această ecuație?
Până de curând, cercetătorii în AI credeau că inteligența generală artificială (AGI) – adică AI capabilă să îndeplinească practic toate sarcinile cognitive la nivel uman – este un obiectiv foarte îndepărtat. Nu mai este cazul. Demis Hassabis, șeful Google DeepMind, crede acum că „vine foarte curând” – în mai puțin de 5 până la 10 ani.
Desigur, aceste predicții ar putea fi greșite. Poate că ne îndreptăm spre un nou „îngheț al AI-ului”; poate că chatbot-urile nu vor mai evolua, roboții vor continua să se împiedice, iar finanțarea se va muta spre următorul „mare lucru” din tech. Nu cred asta, dar e posibil.
Însă nu acesta e subiectul. Întrebarea aici nu este dacă legiunile de directori din tech și miliardele de dolari investite în automatizarea aproape completă a muncii vor reuși ceea ce își propun. Întrebarea este de ce vor să obțină acest lucru și ce simțim noi, ceilalți, în legătură cu asta.
Răspunsul generos ar fi că ei cred sincer că o economie post-muncă va aduce o creștere economică uriașă și va îmbunătăți considerabil nivelul de trai la nivel global. Întrebarea firească este: ce ne face să credem, istoric vorbind, că beneficiile acestei creșteri vor fi distribuite echitabil?
Răspunsul mai puțin generos este că e vorba, ca întotdeauna, de bani.
Capitalistul de risc Marc Andreessen a spus cândva o replică faimoasă: „Software-ul mănâncă lumea.” Până acum, exista totuși o limită. Orice software ai fi creat, tot aveai nevoie de oameni pentru a face majoritatea muncii din lume – iar piața muncii în sine rămânea cumva dincolo de controlul direct al celor din tech.
Însă acum Silicon Valley vede o oportunitate: o șansă de a deține pe de-a întregul mijloacele de producție. Și nu ar fi Silicon Valley dacă nu ar încerca să o valorifice.
Ed Newton-Rex este fondatorul Fairly Trained, o organizație non-profit care certifică companiile de AI generativ care respectă drepturile creatorilor, și cercetător invitat la Universitatea Stanford.
Articolul Pentru Silicon Valley, inteligența artificială nu înseamnă înlocuirea doar a unor locuri de muncă. Înseamnă înlocuirea tuturor apare prima dată în ziarulfaclia.ro.