Joi, 1 ianuarie, în cea dintâi zi și sărbătoare a Anului Nou – 2026, Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și Ierarh al Eparhiei de Cluj-Gherla, a celebrat Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfânta Macrina”, din Cluj-Napoca, a surorilor Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. În această zi în care Biserica celebrează Tăierea Împrejur a Domnului și face pomenirea Sfântului Vasile cel Mare, Sf. Liturghie arhierească a fost una de mulțumire pentru anul încheiat, și, de rugăciune pentru ca harul și binecuvântarea lui Dumnezeu să însoțească pașii Bisericii și în anul ce și-a deschis porțile, spre a scrie noi povești de viață și de speranță, pentru a revărsa din nou peste lume milostivirea lui Dumnezeu.
Lectura evanghelică a zilei a fost din Sf. Evanghelist Luca (Lc 2,20-21.40-52), despre tăierea împrejur și copilăria lui Isus, cu accent pe momentul pierderii și regăsirii copilului Isus în Templu. Preafericirea Sa Claudiu a adresat credincioșilor cuvântul său de învățătură privind la acest episod evanghelic, nu înainte de a mulțumi lui Dumnezeu pentru anul 2025, care „s-a împlinit”, „un an atât de bogat în evenimente, un an bogat ca o viață de om, cu lucruri frumoase, cu lucruri înălțătoare, cu suferință, cu încercări”. A spus: „Dar așa este viața noastră pe acest pământ și îi mulțumim Domnului că s-a împlinit acest an, un an dedicat la nivelul Bisericii Catolice, Speranței, un lucru extrem de important în lumea în care trăim. Nu doar să ne aducem aminte de speranță, ci să și luptăm pentru speranță, în sufletele noastre în primul rând, în familiile noastre, în lumea în care trăim. A fost de asemenea un an dedicat la nivel național Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, la fel de plin în evenimente și în țară și în străinătate. Multe lucruri ne-au surprins, fiindcă au mers mult dincolo de ceea ce noi îndrăzneam să ne imaginăm. Așa a fost celebrarea din biserica Sfântul Petru de la Roma, în prezența Cardinalului Claudio Gugerotti, care ne-a promis că va duce moaștele Fericitului Iuliu Hossu la mormântul Sfântului Petru, fiindcă acolo se cade să fie. De asemenea, momentul întâlnirii cu Sfântul Părinte, Papa Leon în Capela Sixtină, care ne-a adus aminte nouă și tuturor credincioșilor că Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, viața lui și cuvintele lui, au o lumină nu doar pentru noi, ci pentru toți credincioșii din toată lumea, atunci când a spus: «Credința noastră este viața noastră», cuvinte care «ar trebui să fie deviza fiecărui om». A fost, de asemenea, un moment de înălțare spirituală, celebrarea din Catedrala Notre-Dame din Paris. Probabil că știți, după restaurarea Catedralei, în altarul noii Catedrale sau a Catedralei înnoite, s-au pus și relicvele Fericitului Vladimir Ghika. Așadar, am avut doi Fericiți români uniți în invocarea păcii, a speranței, a credinței de acolo din inima Parisului. Sigur, au fost evenimente multe și bogate și în țară și cred că toți am descoperit lucruri noi despre Fericitul Iuliu Hossu, despre viața lui, despre felul în care viața lui și credința lui au modelat, nu doar Biserica din acea vreme, dar modelează în continuare Biserica noastră. Jertfa Fericitului Iuliu Hossu și a celorlalți Episcopi martiri este o jertfă pe care noi o simțim din plin în Biserica de astăzi, care susține Biserica, întărește Biserica și ne ajută să mergem împreună în continuare în speranță.”
Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice din România a îndreptat atenția spre viitor, a spus: „Un nou an începe și îl începem cu speranță și cu îngrijorare privind la ceea ce se întâmplă în lume, dar mai ales în rugăciune ridicată înspre cer prin mijlocirea Maicii Sfinte”. În lumina lecturii Evangheliei din această zi, a invitat la urmarea exemplului Maicii Sfinte, care „însoțește viața lui Isus și păstrează în inima ei toate lucrurile minunate care se întâmplă. Tot ceea ce Domnul face minunat în viața ei și în viața Sfintei Familii”. A invitat la o călătorie spirituală, împreună cu păstorii, și cu magii, pentru a înțelege ceea ce ei au înțeles, pentru a primi în suflete ceea ce ei au primit: prezența lui Dumnezeu pe pământ, nu o prezență plină de măreție, ci una de tandrețe și bucurie: pe aceea a unui Prunc așezat într-o iesle din Betleem. A continuat: „Betleem înseamnă «Casa Pâinii»”, și atunci, „înțelegem că celebrarea din fiecare duminică, din fiecare sărbătoare, din fiecare zi, este o celebrare a Pâinii – a aceluiași Păstor divin venit în mijlocul nostru, de care ne apropiem și înspre care ne plecăm și noi cu adorație, cu bucurie, cerându-i daruri”, pentru că, a reamintit, „ori de câte ori îi ducem daruri lui Dumnezeu, de fapt El este Cel care dăruiește”.
Prezentarea lui Isus la Templu, precum și regăsirea Sa acolo, a explicat „este un fel de reîntoarcere a lui Dumnezeu în casa Lui”. Dacă în Vechiul Testament „există o prevestire profetică despre momentul în care Dumnezeu va reveni în Templu, o profeție aproape apocaliptică – despre un foc care va veni și va arde tot -, cu toate acestea, noi suntem în fața unui Dumnezeu – Prunc, care vine la fel ca orice prunc”. Aceasta pentru că „de fapt Dumnezeu nu vine să distrugă lumea, ci vrea să o mântuiască și «focul» Lui distruge păcatele noastre și logica de rău din viața noastră și din lumea în care trăim”. De aceea, Preafericirea Sa Claudiu a îndemnat la a nu da curs „prevestirilor apocaliptice” și a spus: „noi suntem chemați să citim lucrurile la lumina Cerului și să nu ne înspăimântăm de ce va urma”, și, „lectura noastră, apropo de lumea în care trăim, de viața noastră, trebuie să se rezume la adorarea lui Dumnezeu (…) Dumnezeu are un plan pentru pământ, pentru fiecare de noi, dar e un plan de mântuire, de bucurie”.
Pentru că prima zi din an este și Ziua Mondială a Păcii, Preafericirea Sa Claudiu a chemat la rugăciune pentru pacea în lume, dar mai ales pentru pacea din suflete: „Ziua dedicată păcii să fie, în primul rând, pentru pacea din sufletele noastre, pentru pacea din familiile noastre, pentru pacea dintre noi. Să știm acolo să distrugem războaiele, fiindcă ține de noi. Să fim dispuși să lăsăm la o parte tot ceea ce este logică a păcatului, a sentimentelor negative.” Și, în sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, care provenea dintr-o familie de sfinți, Preafericirea Sa Claudiu a regăsit „o logică a sfințeniei în familie”. A spus: „ce lucru mai minunat poate să inspire viața de astăzi, viața noastră spirituală, viața în familiile noastre? Să devenim sfinți așa cum suntem chemați la sfințenie”. Celebrarea liturgică s-a încheiat cu „rugăciunea de început de an” rostită de Ierarh, o rugăciune de încredințare a tot ceea ce a fost, și de invocare a binecuvântării lui Dumnezeu peste ceea ce urmează.
Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice
V.S.
Articolul Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice în prima zi a Anului Nou: „Dumnezeu nu vine să distrugă lumea, ci vrea să o mântuiască” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
