Bătălia împotriva lui Octavian Goga s-a mutat în instanță. O asociație din Arad a chemat în judecată Consiliul Județean Cluj pentru ca instanța să-l oblige să scoată numele lui Octavian Goga din denumirea Bibliotecii Județene. Procesul a fost deschis la Arad iar primul termen de judecată este fixat pentru data de 29 aprilie 2026.
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului, condusă de avocatul Bogdan Ionescu, a apelat la instanță după ce Consiliul Județean a refuzat să dea cours unei solicitări pe care organizația a făcut-o n 15 ianuarie a.c. prin care a cerut să schimbe neîntârziat denumirea Bibliotecii Județene „Octavian Goga”. Asociația și-a justif9cat demersul prin faptul că, prin Legea nr. 241 din 23 decembrie 2025 (publicată în M. Of. nr. 1200 din 24 decembrie 2025), s-a modificat și completat O.U.G. nr. 31/2002, respectiv s-a modificat Legea nr. 157/2018. Noile prevederi interzic acordarea sau menținerea numelor unor străzi, bulevarde, piețe, parcuri sau altor locuri publice după persoanele vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și după persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Consiliul Județean Cluj nu a dat curs solicitării de schimbare a denumiriri Bibliotecii Județene Octavian Goga, preiczîând că nu are competență să se pronunțe dacă „poetul pătimirii noastre” a avut activități cu caracteri antisemit și legionar. De asemenea a anunțat Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului că se va adresa Academiei Române ca în calitate de fot științific abilitat să se pronunțe în aczul Octavian Goga. De asemenea, a făcut o solicitare în acets sens și Minsiterului culturui.
Academia Română: „Un precedent periculos sub spectrul Cancel Culture”
Academia Română a răspuns prin Institutul de Istorie george barițiu din Cluj-napoca. Iată răspusnul: „Am citit cu atenție solicitarea Dvoastră nr. 78/27.01.2026, generată de petiția Asociației pentru prevenirea și Combaterea antisemitismului și legionarismului, asociație fondată cu numai o lună înainte de votarea Legii 241 din 23 decembrie 2025!!!
În primul rând, observăm faptul că Institutului de Istorie „George Barițiu” i se solicită să se pronunțe asupra oportunității aplicării unei legi la redactarea căreia nu ni s-a cerut părerea. Această eludare a exprimării opiniilor specialiștilor din institutele de istorie ale Academiei Române este regretabilă, mai ales că legea recentă NU sancționează și pe cei care – prin faptele și scrierile lor – contribuie la potențarea unor atitudini antisemite sau rasiste.
În al doilea rând, apreciem că poetul Octavian Goga a avut o contribuție esențială la Unirea Transilvaniei cu România în anul 1918, el riscându-și viața pentru acest ideal, fiind condamnat la moarte de către autoritățile austro-ungare. Nu mai vorbim de importanța lui în istoria literaturii române, aspect asupra căruia se pot pronunța mai bine cercetătorii de la institutele de filologie ale Academiei Române.
În al treilea rând, nu putem face abstracție de opțiunile antisemite și rasiste ale omului politic Octavian Goga din ultimii săi ani de viață, ceea ce-i umbrește din meritele incontestabile din prima parte a vieții sale. Opinăm că lucrurile luminoase predomină în aprecierea generală a personalității poetului și militantului pentru afirmarea națiunii române. Propunem ca în incinta Bibliotecii Județene „Octavian Goga” să fie amplasat un panou în care să se evidențieze ambele dimensiuni ale personalității lui Octavian Goga.
În concluzie, apreciem că schimbarea denumirii străzii și a denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga” ar crea un precedent periculos, care ar putea genera un val de aberații precum schimbarea numelor de străzi și biblioteci ce poartă numele lui Mihai Eminescu sau ale altor personalități din istoria României. Am lăsa, astfel, adepților curentelor Cancel Culture și ai corectitudinii politice un câmp larg de manifestare care ar avea efecte contrarii inițiatorilor legii sau, poate, tocmai acesta se dorește!!!”, se precizează în documentul semnat de director, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române.
Ministerul Culturii: Raportul Wiesel are valoare istorică, nu juridică
Ministerul Culturii a răspuns că schimbarea denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga” și a străzii omonime din Cluj-Napoca, acestea nu intră în competența Ministerului Culturii.
„Ministerul Culturii este membru în Comitetul interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027. Referitor la schimbarea denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga” și a străzii omonime din Cluj-Napoca, acestea nu intră în competența Ministerului Culturii. Competența ministerului este limitată exclusiv la instituțiile aflate în subordinea sa”, se arată în document.
„Considerăm că participarea specialistului din partea Compartimentului Servicii Deconcentrate în cadrul Comisiei de atribuire de denumiri județene, respectiv a municipiului București, înființată în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002, nu atrage răspunderea Ministerului Culturii. În ceea ce privește clarificarea unor aspecte privitoare la statutul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în Romania, vă transmitem următoarele: Statutul Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România („Raportul Wiesel”) și utilizarea sa în aplicarea OUG nr. 31/2002, inclusiv după modificările prin Legea nr. 241/2025, trebuie analizate pe două planuri: (1) juridic-formal și (2) practic-instituțional.
1) Statutul juridic-formal al Raportului final (2004) Raportul a fost elaborat de Comisia internațională pentru Studierea Holocaustului din România constituită în 2003 și prezentat Statului Român în 2004. Concluziile sale au fost asumate oficial de Statul Român, inclusiv responsabilitatea regimului Antonescu în persecutarea și moartea a sute de mii de evrei și romi. Documentul are statut de document istoric și de politică publică, nu de act normativ: nu creează direct obligații juridice și nu este izvor de drept în sens formal. Totuși, el are o valoare instituțională și doctrinară majoră, deoarece: a fundamentat politici publice privind memoria Holocaustului și combaterea antisemitismului; este frecvent invocat în educație, cercetare și strategii guvernamentale; a influențat dezvoltarea legislației memoriale.
2) Raportul ca document de referință în aplicarea OUG nr. 31/2002 a) OUG nr. 31/2002 – cadrul normativ OUG 31/2002 incriminează: promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; cultul persoanelor condamnate pentru crime de război/genocid; negarea sau minimalizarea Holocaustului. Modificările prin Legea nr. 241/2025 au actualizat sancțiunile și formulările articolelor (de ex. art. 5 și art. 6 privind promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și negarea Holocaustului).
b) Rolul Raportului în aplicarea legii Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România („Raportul Wiesel”) NU este izvor direct de incriminare, dar funcționează ca: referință factual-istorică oficială – oferă cadrul factual privind existența Holocaustului în România și responsabilitățile istorice; instrument interpretativ – ajută la stabilirea conținutului noțiunii de „Holocaust în România”, atunci când se analizează fapte de negare sau minimalizare;sursă de expertiză – utilizată de instituții (INSHR-EW, educație, cercetare, uneori expertize judiciare) pentru contextualizarea faptelor.
În practică: organele judiciare aplică direct normele penale din OUG; Raportul poate fi folosit ca material probator/științific auxiliar, nu ca temei juridic autonom.
După adoptarea Legii nr. 241/2025 s-au întărit cadrul sancționator și formularea incriminărilor; Raportul NU s-a transformat într-un document normativ obligatoriu. Prin urmare: statutul Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România („Raportul Wiesel”) rămâne extra-normativ, dar oficial recunoscut; valoarea sa în aplicarea OUG 31/2002 este indirectă (interpretativă și probatorie), nu normativă. Concluzie Statut juridic al Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România („Raportul Wiesel”): document oficial asumat de stat, cu autoritate istorică și politică; NU este izvor de drept și nu creează obligații juridice directe”, se menționează în răspunsul Ministerului Culturii.
Consiliul Județean Cluj, acționat în justiție
Cum nu a obținut ce a dorit, Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului a acționat în judecată Consiliul Județean Cluj pentru ca instanța să oblige instituția să schimbe denumirea Bibliotecii Octavian Goga din Cluj-Napoca, aflată în subordinea forului județean. Asociația cere Să instanței să constate refuzul nejustificat/nelegal de soluționare a cererii noastre înregistrată sub nr. 87/05.01.2026 și nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza respingerii cererii noastre și a emiterii actelor supuse judecății.
„Să obligați pârâta ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pe care urmează să o pronunțați, să emită o nouă hotărâre de consiliu județean prin care să dispună schimbarea denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj”, se arată cererea depusă la Tribunalul Arad.
În acțiune se arată că Octavian Goga a făcut parte „în mod incontestabil” din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din postura de președinte al Partidului Național Creștin.
„Este de notorietate publică faptul că Partidul Național Creștin a fost creat la Iași prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Apărării Național-Creștine (cu A.C. Cuza ca președinte suprem) și a Partidului Național Agrar (cu Octavian Goga ca președinte). Deschidem o mică paranteză, amintind că A.C. Cuza a fost un antisemit fanatic și, deloc întâmplător, mentorul lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul Mișcării Legionare. Mai puțin cunoscute sunt însă culisele creării acestui partid”, se arată în document.
Cosmin PURIȘ
Articolul Proces pentru interzicerea numelui poetului „Octavian Goga” de către Biblioteca Județeană din Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
