În România una din două persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând aproape dublu față de ponderea la nivelul UE. De asemenea, patru milioane de români, se află în evidență cu o boală cardiovasculară. În acest context, pentru a scădea numărul bolnavilor cardiovasculari sunt necesare măsuri de prevenție adresate populației. Despre felul în care trebuie să prevenim și să tratăm bolile cardiovasculare, despre programul pilot de prevenție secundară derulat la Cluj, relația eficientă medic-pacient ne informează într-un interviu acordat ziarului „Făclia” prof. dr. Dana Pop, șefa secției Cardiologie de la Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca. Prof. dr. Dana Pop este directorul Şcolii doctorale din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și vicepreședinte al Societății Române de Cardiologie, fiind implicată în derularea mai multor programe de sănătate, precum „Totul pentru inima ta”, cel mai mare studiu de screening efectuat în țară, proiectul local pilot ALERT-ASCVD de monitorizarea pacienților cu risc cardiovascular foarte înalt.
Reporter: România ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populației din cauza bolilor cardiovasculare? Câte persoane trăiesc cu boli cardiovasculare în România?
Prof.dr. Dana Pop: Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în UE. În 2020 au existat 1,7 milioane decese cauzate de bolile sistemului circulator, un procent echivalent cu 32,7% din totalul deceselor. În România 1 din 2 persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând un procent de 52%, aproape dublu față de ponderea la nivelul UE. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la decesele de cauze prevenibile şi tratabile, conform Stării Sănătăţii în Uniunea Europeană în 2023.
În România, conform datelor medicilor de familie 1 din 4 persoane, deci peste 4 milioane de români, se aflau în evidență cu o boală cardiovasculară.
Rep: Care sunt principalele boli pe care le diagnosticați pe secția de Cardiologie de la Spitalul Clinic de Recuperare? Descrieți-ne succint pe cea mai frecventă pentru a înțelege cum ajungem să ne îmbolnăvim.
Prof.dr. Dana Pop: Cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, fibrilația atrială. În ceea ce privește cardiopatia ischemică, prezența unor factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, dislipidemia, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarism, poluarea, contribuie la apariția procesului de ateroscleroză (depunerea de „grăsimi”) pe artere, inclusiv pe cele coronariene de la nivelul miocardului. Acest lucru duce la îngustarea diametrului lor, cu o oxigenare insuficientă a muşchiului miocardic, ceea ce declanşează criza de angină. În momentul în care se produce o obstrucție completă a vasului respectiv apare infarctul miocardic.
Aproape 300 de pacienți, în primul program de prevenție secundară din țară
Rep: La Cluj-Napoca, sub patronajul Universității de Medicină și Farmacie, firmei Novartis, Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca și Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca se desfășoară primul program de prevenție secundară din țară. Câți pacienți cu boli cardiovasculare sunt înscriși în acest program până în prezent?
Prof.dr. Dana Pop: 298 de pacienți cu boli cardio şi cerebrovasculare.
Rep: Ce înseamnă acest program pentru pacienți?
Prof.dr. Dana Pop: Programele de prevenție secundară sunt foarte importante pentru că aplicându-le împiedicăm apariția altor evenimente cardiovasculare. De exemplu, un bolnav care a suferit un infarct miocardic, fiindcă este fumător şi obez, dacă continuă să fumeze şi să nu scadă în greutate, va prezenta un nou infarct sau o evoluție spre insuficiență cardiacă. Astfel, măsurile de prevenție secundară se referă la schimbarea stilului de viață, combaterea factorilor de risc cardiovascular şi la aderența la medicația prescrisă de medic.
Rep: Ce înseamnă acest program pentru cadrele medicale, medicii de familie, cardiologi?
Prof.dr. Dana Pop: Ar trebui ca noi toți, cadrele medicale, să ne facem timp să le explicăm pacienților noştri care sunt cauzele care au dus la apariția bolilor cardiovasculare, cum putem să combatem împreună aceste afecțiuni, iar dacă ele s-au constituit ce putem face ca să nu progreseze. Prin acest program putem avea o situație reală a modului de aplicare a măsurilor de prevenție secundară: schimbarea stilului de viață şi a terapia medicamentoasă. Implicit vom şti unde trebuie să acționăm în viitor.
LDL-colesterol nu este bine controlat la un număr mare de bolnavi
Rep: Programul de prevenție secundar se va încheia în anul 2025. Care sunt principalele concluzii trase până acum de medici?
Prof.dr. Dana Pop: Din datele preliminare, vreau să subliniez că din păcate, rezultă clar că LDL-colesterol nu este bine controlat la o proporție foarte mare dintre bolnavi. Rezultatele finale le vom avea în anul 2025.
Rep: Cum putem preveni apariția bolilor cardiovasculare?
Prof.dr. Dana Pop: Fără îndoială, bolile cardiovasculare pot fi prevenite printr-un stil de viață sănatos şi prin abordarea corectă a factorilor de risc cardiovascular. Un stil de viață sănătos înseamnă în mare renunțare la fumat, o alimentație bogată în legume şi fructe, săracă în grăsimi animale, evitarea stessului şi cel puțin 30 de minute de mişcare pe zi. Pe de altă parte unii factori de risc trebuie tratați şi medicamentos-hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat. Din păcate, de multe ori factorii de risc se asociază, de exemplu prezența obezității este însoțită de multe ori de dislipdemie, diabet zaharat şi hipertensiune arterială.
Rep: Care sunt valorile colesterolului pentru care trebuie să ne facem griji și trebuie să luăm măsuri?
Prof.dr. Dana Pop: Persoanele fără boli cardiovasculare trebuie să aibă o valoare a colesterolului „rău” (LDL-colesterol) de sub 116 mg/dl dacă au un risc scăzut cardiovascular sau a chiar sub 100 mg/dl dacă riscul este moderat.
Rep: Cât trebuie luat în seamă istoricul familiei, de exemplu tatăl hipertensiv, cu un AVC?
Prof.dr. Dana Pop: Istoricul familial sau antecedentele heredocolaterale sunt extrem de importante. Orice persoană trebuie investigată în sensul existenței în familie a unor factori de risc cardiovascular, boli cardiovasculare, decese premature din cauza acestei patologii. Existența hipertensiunii arteriale în familie creşte foarte mult riscul de apariție a acestei boli, în contextul în care la peste 90% dintre hipertensivi cauza acestei boli nu se poate decela (probabil că este moştenită-aşa zisa hipertensiune arterială esențială).
Rep: Pacienții diagnosticați deja cu boli cardiovasculare ce anume trebuie să facă?
Prof.dr. Dana Pop: Aceşti pacienți trebuie să adopte în primul rând un stil de viață sănătos – să nu fumeze, să aibă o alimentație sănătoasă, să facă mişcare, să slăbească dacă e cazul, şi dacă se poate să nu se mai streseze. În al doilea rând, să nu renunțe la medicația prescrisă de cardiolog şi de către medicul de familie.
Inimă sănătoasă, cu 30-40 de minute pe zi de mers alert
Rep: Cum trebuie dozat efortul fizic la unele boli cardiovasculare?
Prof.dr. Dana Pop: În mod ideal, pentru scăderea riscului cardiovascular, o metodă simplă ar fi parcurgerea în mers alert a unui traseu, sub formă de plimbări, într-un interval de 30-40 minute/zi, cel puțin 5 zile pe săptămână. Acest lucru îl poate realiza oricine. Nu este nevoie de echipament special, de deplasare într-o locație anume, şi nici de bani. În Cluj-Napoca există câteva „Promenade ale Inimii” dedicate tocmai acestui scop – în Parcul Mare, pe malul Someşului şi în Parcul Rozelor. De fapt aceste promenade cuprind două tipuri de circuite: mai scurte pentru pacienții cu boli cardiovasculare şi mai lungi pentru persoanele sănătoase.
O altă metodă de efectuare a efortului fizic, de data aceasta sub supraveghere medicală este reprezentată de programele de recuperare cardiovasculară. Acestea se desfăşoară în centre speciale (un exemplu ar fi ambulatorul Spitalului Clinic de Recuperare) şi sunt dedicate în special bolnavilor care au suferit un infarct miocardic recent, celor post chirurgie cardiovasculară, cu insuficiență cardiacă, şi mai nou purtătorilor de dispozitive implantabile. Ele constau în efectuare unor programe de antrenament fizic individualizate în funcție de patologia bolnavului. Deoarece majoritatea pacienților nu pot urma aceste programe timp îndelungat, ei îşi vor însuşi anumite componente ale programelor pentru a le aplica la domiciliu pe termen lung (toată viața).
Rep: Cât de des trebuie să facă bolnavul cardiovascular control la medicul de specialitate?
Prof.dr. Dana Pop: Depinde de patologia cardiovasculară. Bolnavul cu infarct miocardic se va prezenta la control după două săptămâni de la debutul infarctului. În contextul în care boala cardiovasculară este stabilă, consider că evaluarea ar trebui să aibă loc la șase luni.
Rep: Care este evoluția bolii cardio-vasculare dacă sunt urmate corect tratamentul medicamentos și stilul de viață sănătos? Ce evoluție are boala dacă nu se respectă toate acestea? Dați-ne un exemplu.
Prof.dr. Dana Pop: Aşa cum am subliniat şi anterior nerespectarea măsurilor de schimbare a stilului de viață şi a tratamentului medicamentos determină apariția complicațiilor. Vă dau un exemplu simplu – hipertensiunea arterială. Dacă bolnavul continuă să mănânce nesănătos, mai ales sărat, continuă să fie sedentar, nu-şi administrează decât sporadic tratamentul, apare complicația cea mai de temut-accidentul vascular cerebral.
Rep: Amintiți un sistemul medical din Europa care este bine pus la punct în ceea ce privește prevenirea și tratarea bolilor cardio-vasculare și de la care am putea prelua anumite practici bune?
Prof.dr. Dana Pop: Sistemul medical din țările nordice unde prin măsurile legislative de schimbarea a stilului de viață (fumat, alcool) s-a ajuns la o scădere semnificativa a incidenței bolilor cardiovasculare.
Semnal de alarmă, obezitatea în rândul tinerilor
Rep: Care sunt minusurile noastre în privința prevenirii acestor boli, dar plusurile?
Prof.dr. Dana Pop: Minusurile noastre sunt că nu facem destul pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare. Asistăm la o creştere îngrijorătoare a obezității şi în rândul tinerilor. Stilul de viață sănătos în care un rol primordial îl ocupă mişcarea este prea puțin promovat. Gândiți-vă că efortul fizic (chiar şi plimbările) reprezintă cel mai simplu şi mai ieftin mijloc de prevenție a bolilor în general. Există şi plusuri-existența „legii antifumat” şi elaborarea în acest an a „Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare”.
Rep: Deoarece nu numai că tratați pacienți, dar și formați viitori cardiologi, care sunt cele mai importante învățăminte ale dumneavoastră ca profesor adresate tinerilor studenți?
Prof.dr. Dana Pop: Studenților le-aş transmite ca în primul rând să dea dovadă de empatie şi înțelegere față de bolnavi, indiferent de patologia pe care o prezintă.
Din punctul de vedere al bolilor cardiovasculare un mesaj foarte important ar fi că ele pot fi prevenite. Cum? Combătând factorii de risc modificabili: fumat, stress, hipertensiune arterială, obezitate, diabet zaharat, dislipidemie, şi toate acestea în primul rând prin măsuri de schimbare a stilului de viață. Să nu uităm că în țările dezvoltate prevalența si incidența bolilor cardiovasculare au scăzut nu prin proceduri terapeutice intervenționale (care de altfel sunt extrem de importante), ci prin măsurile de schimbare a stilului de viață!
Tia SÎRCA
