Al doilea număr pe 2026 al revistei STEAUA poate ține lectorul în priză cu mult folos prin articolele și materialele publicate, marcate prețios de către semnatari. Pompiliu Contantinescu analizează modul de constituire a limbajului în general și a limbajului poetic, acesta din urmă, șlefuit cu atâta pricepere până poezia atinge „absolutul” prin aglutinare și esențializare care conduc la stadiul cunoașterii și creării de tip poeză. Nichita Stănescu este precursor al poeticii cuantice, aceea pe care Basarab Nicolescu o proclamă răspicat în cartea Teoremele poeticii, aceea pe care o elogiază poeticianul Micea Borcilă. Nichita semnalează izomorfismul structural dintre cuvânt și materie/ cuvâtul-cuantă. Poetul vorbește despre „sfărâmarea cuvintelor în atomii lor: poți sfarâma un substantiv la fel cum se poate sfărâma nucleul uraniului, degajând o energie formidabilă”… Ionuț Costea are în vedere cărți publicate de Cornel Jurju, accentuând/ relevând contribuția istoriografică a acestuia din volumul Șușmanii. Epopeea comunistă din Munții Apuseni (1948-1958). Studiu monografic (Ed. Ratio el Revelatio, Oradea, 2025), cercetare istorică în care evidențiază o direcție specifică istoriei orale, relația dintre istorie și practicile culturale performative specifice culturii populare și mișcarea de rezistență armată anticomunistă (din Munții Apuseni), mișcare exemplară pentru lupta purtată de forțe românești potrivnice regimului de tip stalinist, instaurat în România după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. „Pașoptism și optzecism” se intituleaza materialul semnat de Călin Vlasie, care marșează pe formula corectă: generația ’80/ mișcarea optzecistă, adică o familie de poetici postmoderne, care a adunat sute de autori având aceeași miză estetică: depășirea modernismului târziu stalinist și sincronizarea literaturii naționale cu literatura occidentală europeană. În „Ordinea și dezordinea în școală” Ioan-Aurel Pop abordează și analizează sisteme de educație din școli, de la noi și de aiurea, argumentând printre valurile de comentatori că: „Românii au fost și sunt, spre deosebire de majoritatea vecinilor lor, deopotrivă ai Occidentului și ai Orientului. Prin originea romană, prin limba romanică (neo-latină), prin numele etnic preluat de la Roma și prin felul creștinării lor în latinește, românii sunt categoric ai Occidentului, prelungind masa latinității occidentale până în Răsărit”.
Lucrări de reținut din sumar, semnate de: Răzvan Voncu („De ce nu este Nicolae Moromete un alter ego al lui Marin Preda”), Dan Gulea („Despre poezie, cu Vladimir Streinu”), Dorina Brândușa Landén („La capătul timpului: eseul ca exercițiu al lucidității” – analiza cărții Sfârșitul salvat de Olimpiu Nușfelean, Ed. Galaxia Gutenberg, 2025, în care autorul propune o recuperare fermă a eseului ca formă de gândire vie, nu simplă colecție de texte tematice, ca proiect coerent de integrare a timpului, a vârstei și a responsabilității intelectuale), Mihai Țapu (comentariu la volumul People’s Republic of Walmart [Republica Populară Walmart] de Leigh Phillips și Michal Rozworski – despre mecanismul reformist, nu revoluționar, prin care s-ar ajunge la o lume post-capitalistă), Flori Bălănescu („Memoria războiului în literatura lui Paul Goma” – un traseu biografic pentru sistemul etic și creator al scriitorului), Adrian Țion („Alcoolul în dramaturgie” – despre studiul intitulat Dramaturgiile alcoolului. Repere dintr-o istorie „fluidă” a teatrului, Ed. Tracus Arte, Buc., 2025), Virgil Mihaiu („Un festival ajuns la maturitate”, note jazziste de la Festivalul de jazz Transilvania, 2025, ediția a 19-a).
Adrian Dinu Rachieru scrie in memoriam Mircea Muthu, material intitulat A plecat „ultimul ardelean”, rânduri rezervate, relevante, consacrate teoreticianului, esteticianului, criticului literar și, nu in ultimul rând, profesorului Mircea Muthu, nu demult plecat dintre noi întru cele veșnice.
Menționez recenzii și cronici literare: Constantin Cubleșan are în vedere Voci feminine în literatura română de Florea Firan, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2025; Gherorghe Glodeanu – o cronică a călătoriei la romanul Trenul de Gabriel Chifu, Ed. Cartea Românească, Buc., 2025; Victor Cubleșan – analizează romanul Cartea lui Cezar de Angela Martin, Ed. Polirom, Iași, 2024; Ion Pop – comentează cartea În zori, ca după un sfârșit de lume, poezii de Emanuel Guralivu – Ed. Cartier, Chișinău, 2024; Viorel Mureșan – despre cartea Lipsa de greutate a lumii, poezii de Dan Coman – Ed. Charmides, Bistrița, 2025; Iulian Boldea se oprește asupra volumului Ascensiunea autorului în epoca globalizării digitale de Alex Ciorogar – Ed. Presa Universitară Clujeană, 2025; Andrea H. Hedeș explorează la rându-i tema timpului interferată și oarecum răsturnată cu susul în jos în ciber-romanul Povestea elefantului care trăia într-o nucă de Adrian Alui Gheorghe, Ed. pentru Literatura și Artă, Buc., 2025; Virgil Mihaiu se ocupă de volumul Pauza de om, poezii de Dan Breaz, Ed. Școala Ardelerană, 2023); dintre operele controversatului gânditor Peter Sloterduk, Vlad Moldovan alege recenta apariție editorială Trebuie să îți schimbi viața: despre antropotehnică, Ed. Trei, 2025 – traducere de Paul Gabriel Sandu.
Semnează interviuri: Rodica Baconsky – Hemlei Boum (scriitoare cameruneză de expresie franceză), George Motroc – Leo Butnaru (poet, prozator, diarist), poezie: Alice-Gabriela Dănilă, Radmila Popovici, Ștefan Melancu, Dumitru Crudu, Cassian Maria Spiridon, proză: Bogdan Crețu, Ion Mureșan (eseu narativ), traduceri poezie: Sara Teasdale – traducere de Raul Cozlean, Ady Endre – traducere de Kocsis Francisco, Jane Austen – note de Mihaela Mudure, traducere de Ioana Sasu-Bolba.
Virgil RAȚIU
Articolul Publicații clujene: revista STEAUA nr. 2/ 2026 – Poetici cuantice, cuvântul-cuantă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.