Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei cu Germania ca „partener-cheie”, însoţită de o dezvoltare a arsenalului francez, insistând în acelaşi timp că Franţa va rămâne suverană în utilizarea forţei. „Partenerii noştri sunt pregătiţi”, a insistat el, menţionând opt ţări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Toate aceste ţări sunt membre ale NATO.
„Germania va fi un partener-cheie în acest efort”, a subliniat Macron. Cele două ţări au anunţat ulterior înfiinţarea unui „grup director nuclear” comun.
Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, din cadrul Facultății de Studii Europene a UBB și de la Universitatea Paris-Est Créteil, avertizează într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj că România nu își mai permite ezitări geopolitice și trebuie să integreze rapid în strategia sa de securitate oferta Franței privind apărarea nucleară comună. În contextul în care Statele Unite își semnalează tot mai abrupt dorința de a se degreva de obligațiile defensive din Europa, expertul clujean consideră că proiectul propus de Franța este un demers realist și coerent cu logica NATO. Universitarul clujean crede că o astfel de inițiativă ar răspunde solicitărilor americane de autosuficiență europeană, oferind totodată o barieră de descurajare totală în fața ambițiilor expansioniste ale Rusiei, care se teme de o Europă unită și protejată de doctrina distrugerii mutual asigurate.
Rep: Domnule profesor, cum ar trebui să se raporteze România la invitația făcută de Franța de a adera la proiectul de cooperare nucleară propus de aceasta?
Sergiu Mișcoiu: Cred că România trebuie să se raporteze într-o manieră realistă, reflectând interesele naționale ale României, dar că acestea trebuie articulate într-un mod cât se poate de clar și coerent, în funcție de strategia noastră de apărare, dar și în funcție de adaptarea la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Altfel spus, Franța a oferit această oportunitate mai multor țări europene, printre care și România. Deocamdată Germania este implicată activ, Suedia a acceptat, Grecia a acceptat, Țările de Jos, Belgia și Polonia din Europa de Est și-au arătat interesul și deschiderea pentru această ofertă. Cred că și România trebuie să facă acest lucru imediat, pentru că Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană. Momentul geopolitic actual nu cred că se pretează la multe ezitări față de orice fel de propunere care vine din partea unui aliat, care până acum a fost cel mai fidel României și care își atribuie rolul de apărător principal al unei Europe din postura de unică forță nucleară a acesteia.
Și mai mult, suntem în afara unor alternative viabile. Nu există de fapt altă variantă care să poată să fie pusă pe masă sau, dacă există oricare altă variantă, ar fi o variantă iluzorie. Deci, cu alte cuvinte, cred că este un proiect valabil care ar trebui să fie rapid integrat în strategia noastră de securitate, care deocamdată ca strategie a rămas destul de generală.
Rep: Acest demers nu credeți că ar intra în coliziune cu ceea ce înseamnă NATO și toată strategia NATO de apărare, mai ales pe zona aceasta a Flancului Estic al NATO?
Sergiu Mișcoiu: Strategia NATO pe Flancul Estic presupune și o operaționalizare din partea unor state membre sau grupuri de state membre, ceea ce pare că Franța își dorește. Pe de altă parte, având în vedere toate semnele care au fost date de Statele Unite ale Americii referitoare la necesitatea Europei de a se împuternici în propria sa apărare, referitoare la dispoziția Statelor Unite ale Americii de a sprijini mult mai limitat decât o făceau anterior securitatea Europei, existența unor garanții teoretice în tratatul NATO nu cred că este în faza actuală, cel puțin, suficientă.
Și atunci această inițiativă pe care o vedem sprijinită nu doar de Franța, care este inițiatorul pentru că este singura putere nucleară, dar și de celălalt partener major în Europa al Franței, și anume Germania, este o inițiativă suficient de realistă și de bine structurată, astfel încât aceasta să fie și coerentă în interiorul logicii de dezvoltare a NATO și în spiritul principiilor NATO și, în același timp, este o variantă care nu poate decât să convină unor țări de talia și în situația geopolitică a României.
Rep: Au fost voci care au spus deja că automat o acceptare din partea României a acestei invitații ar afecta într-un fel sau altul parteneriatul nostru cu Statele Unite. Au legătură cele două proiecte, cele două strategii?
Sergiu Mișcoiu: În mod normal, Statele Unite ale Americii ar trebui să fie mulțumite că există o asemenea inițiativă care nu face decât să concretizeze cererile repetate ale Statelor Unite ale Americii ca Europa să devină autosuficientă din punct de vedere militar, putând în felul acesta să se apere mai bine, iar Statele Unite, iată, putând să se degreveze, dacă va exista o apărare nucleară comună a Europei, de obligațiile pe care și le asumaseră și să se ocupe de alte zone, așa cum vedem: Iran, Venezuela. Nu ar trebui deloc să existe o cenzură în relația transatlantică datorată acestei inițiative, ci din contră, să cimenteze, iar SUA să sprijine această extindere a umbrelei nucleare franceze. Aceasta nu este deloc îndreptată împotriva SUA, ci vine în întâmpinarea unor solicitări pe care SUA le făceau în mod deschis, însă mai puțin răspicat, de mai multe decenii chiar, și pe care Donald Trump le face în maniera sa mult mai abruptă, aceea de a se degreva de anumite obligații defensive ale Europei.
Rep: Cât este de viabil acest proiect propus de Franța la nivelul UE, mai ales că Uniunea Europeană caută acum să își paveze un drum militar, să devină o forță, să zic, militară și să nu mai fie atât de dependentă de Statele Unite?
Sergiu Mișcoiu: Este un proiect care se înscrie logic în această apărare comună europeană. Ca orice proiect de acest tip, presupune convingerea participanților și a celor care tind să participe și presupune, de asemenea, implicații financiare importante. Este costisitor să realizezi un asemenea proiect. Există know-how, există infrastructură, există multă voință politică și beneficiem și de faptul că Europa totuși are, din punct de vedere al creativității științifice, printre cei mai buni specialiști din întreaga lume, probabil o concentrare maximă de specialiști de top în aceste domenii și în domeniile conexe industriei nucleare din întreaga lume. Cred că proiectul, din toate aceste motive, este fezabil. El trebuie însă să devină o prioritate și trebuie urmărit în mod permanent și punctual de factorii de decizie și, desigur, că asta înseamnă un consens la nivel național în statele membre, între diverse partide ale coalițiilor care conduc statele europene, între diverși actori cointeresați, dar și între diversele state membre.
Rep: Deja Rusia, prin purtătorul de cuvânt, Maria Zaharova, a avut o reacție vizavi de propunerea Franței și spunea că orice inițiativă de acest tip ar trebui să fie acceptabilă și pentru țările vecine. Ar putea apărea anumite turbulențe, să zic așa, venite dinspre Rusia din cauza propunerii Franței?
Sergiu Mișcoiu: Evident că Rusia este opusă unei asemenea strategii pentru că ea creează o Europă unită, mai puternică, creează o umbrelă de securitate comună la nivel european, ceea ce Rusia dorește să împiedice. Rusia și-ar dori să poată discuta direct cu lideri de tipul Viktor Orban sau Robert Fico și să obțină înțelegeri separate cu aceștia, slăbind coeziunea europeană. Și, evident, Rusia se teme de faptul că va fi disuadata total să poată interveni vreodată pe baza acestei doctrine clasice a Războiului Rece, care poate să revină acum în forță. De teama existenței acestei posibilități de retorsiune nucleară, Rusia va fi mult mai limitată pe termen lung, desigur discutăm asta, în intervențiile sale. Nu va mai îndrăzni să testeze la infinit reziliența colectivă a statelor europene față de provocările rusești și să își propună chiar, poate, să agreseze teritorial unul dintre aceste state, așa cum a făcut-o cu Ucraina.
Cosmin PURIȘ
Articolul Sergiu Mișcoiu: „România trebuie să integreze rapid umbrela nucleară franceză în strategia sa de securitate apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
