Perioada electorală prelungită şi tensiunile politice în creştere au inversat mişcările de capital de pe piaţa financiară locală, iar în ultima perioadă, ieşirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României. Potrivit BNR, aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidităţii şi ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară, precum şi asupra raportului cerere-ofertă pe piaţa valutară, a rezervelor valutare ale României şi a cursului de schimb al leului.
Rata inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor şi energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creşterii preţurilor alimentelor. Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflaţiei s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili şi produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, au fost contrabalansate parţial ca impact de accelerarea creşterii preţurilor energiei, preţurilor administrate şi a preţurilor alimentelor procesate.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea în trimestrul I 2025 într-un ritm mai lent decât cel previzionat, coborând în martie la 5,2%, de la 5,6% la finele anului 2024. În sensul descreşterii au continuat să acţioneze efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi scăderea dinamicii preţurilor importurilor, în timp ce influenţe notabile de sens opus au venit din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din transferarea treptată asupra unor preţuri de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
În luna aprilie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,85%, în contextul influenţelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi produse din tutun, precum şi la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, şi, pe de altă parte, din continuarea accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi a preţurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 5% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024.
Stagnare a activității economice
Datele preliminare indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul I 2025, faţă de avansul uşor anticipat în februarie, precum şi scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată. Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au încetinit considerabil creşterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populaţiei au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidenţial şi pe cel al construcţiilor inginereşti. Producţia industrială a suferit însă o contracţie accentuată în trimestrul I 2025, după uşoara redresare din trimestrul precedent, iar variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit semnificativ decalajul negativ faţă de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunţat în raport cu trimestrul IV 2024. Drept urmare, deficitul comercial şi-a reaccelerat puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-şi mărească ritmul înalt de creştere în termeni anuali.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat şi s-a menţinut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a încetinit descreşterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6 la sută pe ansamblul intervalului, după scăderea considerabilă consemnată în trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o scădere semnificativă a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, faţă de nivelurile în creştere atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025.
O dinamică în scădere
Potrivit BNR, condiţiile de pe piaţa financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral şi de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini şi să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare şi a situaţiei macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menţinut practic constante în luna aprilie, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat creşteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturităţile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creştere semnificativă şi a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunţat, în condiţiile accentuării tendinţei de întărire a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus la 9,2% în luna martie, de la 9,4% în februarie, ca urmare a scăderii consemnate de ritmul creditului acordat societăţilor nefinanciare, ce a fost doar parţial compensată ca impact de accelerarea pe mai departe a creşterii împrumuturilor populaţiei, exclusiv pe seama creditului în lei pentru locuinţe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească lent, ajungând la 70% în martie, de la 69,9% în februarie. B.P.
Articolul Tensiunile politice în creștere au inversat piața financiară apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
