Prefectura Cluj vizează creșterea gradului de conștientizare a elevilor privind sănătatea fizică și emoțională, responsabilitatea personală și importanța continuării parcursului educațional.
Subsecvent acestui obiectiv, în urma deciziei prefectului Maria Forna, de la sfârșitul anului 2025, de a reduce ponderea mamelor adolescente din județ, instituția a elaborat „Planul Județean Integrat de Acțiune 2026–2028”. Prima materializare a acestuia a fost conferința educațională „Viitorul tău, alegerile tale. Educație pentru sănătate în școli”, organizată la 27 martie, la Cluj-Napoca, pentru aproximativ 300 de eleve din clasele V–VIII.
Copii care au copii – un fenomen care nu mai poate fi ignorat
Datele arată fără echivoc: fenomenul mamelor minore rămâne unul structural în România. În ultimii cinci ani (2019–2024), ponderea acestora s-a menținut constantă în jurul valorii de 9–10% din totalul nașterilor. În 2024, din aproximativ 148.900 de nașteri, 13.816 au fost înregistrate la mame minore.
La nivelul Uniunii Europene, România ocupă constant un nedorit prim loc la acest indicator. Aproximativ 45% dintre nașterile la mame sub 15 ani din UE provin din România. Diferențele sunt dramatice: de peste 8 ori media europeană pentru grupa 10–14 ani și de peste 3 ori pentru grupa 15–19 ani.
Nu mai vorbim despre un fenomen marginal, ci despre o realitate socială persistentă, care ridică întrebări serioase despre educație, prevenție și responsabilitate publică.
Clujul, sub media națională, dar cu relevanță socială
În județul Cluj, fenomenul este mai redus decât media națională, însă nu poate fi ignorat. Estimările indică o pondere de aproximativ 2–3% din totalul nașterilor. În 2024 au fost înregistrate 303 cazuri de mame minore, iar în ultimii cinci ani – 865 de nașteri la fete sub 18 ani, dintre care 89 la minore sub 15 ani.
Aspect esențial: majoritatea cazurilor nu provin din Cluj-Napoca, ci din mediul rural și din zone periurbane vulnerabile. Orașul funcționează mai degrabă ca centru medical unde aceste nașteri sunt înregistrate.
Specialiștii identifică drept cauze principale ale fenomenului sărăcia, lipsa educației pentru sănătate, accesul limitat la contracepție și abandonul școlar.
De asemenea, au identificat o serie de vulnerabilități, precum: paternitate neasumată (61% dintre copiii născuți de mame sub 15 ani nu au paternitate recunoscută), acces scăzut la servicii medicale (37% dintre gravidele sub 15 ani nu au avut monitorizare prenatală), risc de recurență (una din șase mame cu vârsta sub 15 ani va mai avea un copil înainte de majorat).
Inițiativa socială de la Cluj: prevenție prin educație
Aceste date au stat la baza constituirii, în cadrul Prefecturii Cluj, a Grupului de lucru interinstituțional privind gestionarea fenomenului mamelor minore, care reunește reprezentanți ai Poliției, ai Protecției Copilului, ai sistemului de sănătate și ai educației.
Conferința „Viitorul tău, alegerile tale. Educație pentru sănătate în școli” a fost organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj și organizația „Salvați Copiii”, în amfiteatrul hotelului Univers T.
Mesaje subsumate ideii de responsabilitate personală, importanța educației și grija față de propria sănătate au fost transmise de Maria Forna, prefectul județului, Marinela Marc, inspector școlar general, Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii, Andreea Raicu, ambasador al campaniei #VremEducatiePentruSanatateInScoli, Andreea Arnold, psiholog clinician și psihoterapeut, și Adina Păun, moașă și trainer.
La final, participantele au primit materiale educaționale și produse de igienă.
Prima acțiune din planul integrat, mai degrabă antrenament al prefecturii pentru viitoare acțiuni
Potrivit prefectului Maria Forna, instituția a urmărit intervenția rapidă și eficientă pentru adresarea fenomenului. „La începutul acestui an am făcut un pas esențial: am început cartografierea resurselor. Am vrut să știm exact cine suntem, ce putem oferi și unde sunt specialiștii care pot interveni direct în comunitate”.
În acest context, în luna martie, prefectura s-a concentrat pe identificarea unor soluții concrete și pregătirea primului dialog direct cu elevele comunității.
La acest eveniment, elevele comunității au reprezentat școli de pe raza orașului Cluj-Napoca. Fetele cu care am discutat – eleve în clasa a VI-a – spun că au fost trimise la conferință (și însoțite) de cadre didactice. Deși nu au știut prea multe detalii, inițiativa autorității li s-a părut pozitivă. Modul în care au abordat subiectul a indicat că elevele formează un public care, în mare măsură, are deja acces la educație, informație și sprijin, iar probabilitatea de a deveni mame adolescente este mai redusă.
Deși nu există o documentare precisă referitoare strict la municipiul Cluj-Napoca, situația reală ne indică faptul că majoritatea covârșitoare a mamelor adolescente nu provin din municipiu, ci din comunele limitrofe și din zonele rurale, fenomenul fiind mai degrabă periurban și rural, nu urban central. Orașul este un pol de servicii medicale și, în mare măsură, locul unde se înregistrează nașterile.
În loc de concluzii
Cluj-Napoca nu generează fenomenul mamelor minore, dar este parte a ecuației. Probabilitatea mai mare de apariție a acestuia se înregistrează în comunitățile cu acces redus la educație și servicii medicale, cel mai adesea, cu valori culturale diferite.
Dacă intervențiile rămân concentrate pe publicuri deja „acoperite”, impactul va fi limitat.
Inițiativa prefectului din Cluj nu este doar lăudabilă, ci chiar merită a fi extinsă la nivel național. Reducerea reală a fenomenului presupune însă o abordare directă, în teren, în comunitățile vulnerabile – acolo unde problema apare cu adevărat.
În lipsa acestei orientări, există riscul ca inițiativele, oricât de bine intenționate, să rămână mai degrabă exerciții instituționale decât soluții reale.
Resursele alocate și, mai ales, mesagerii trebuie să ajungă la audiențele potrivite, care includ și băieții, nu doar fetele. Prelegerile sofisticate și lungi pot funcționa pentru elevii și elevele care au un fundament educativ, însă o astfel de modalitate de comunicare tinde spre zero în fața copiilor din comunitățile de la periferia orașelor, comunelor și satelor.
Autoritatea publică trebuie să ceară mai consistent sprijinul societății civile, afișând o atitudine de parteneriat, nu de superioritate instituțională, și în fața căreia să recunoască, cu sinceritate, că anumite probleme sociale nu pot fi rezolvate eficient de creativitatea instituțională.
Complementar, este necesară o acțiune mai fermă a autorității publice în planul organizării sociale, care să includă în instrumentar toate posibilitățile care pot fi utilizate, legal, din piață. Sociologii și psihologii vin cu argumente din ce în ce mai concludente că excesul de informație și mai ales platformele de socializare virtuală conduc la o evidentă cedare cognitivă a societății, cu atât mai mult a segmentelor ei vulnerabile. Mesajele educative transmise – de exemplu – pe canalele de televiziune nu ajung tocmai la cei tineri și foarte tineri, în primul rând, pentru că nu le folosesc aproape deloc.
O intervenție a autorității publice adecvată și justificată, realizată asupra platformelor de socializare virtuală, ar putea aduce mesajele de educație pentru sănătate, țintite, consistente și obligatorii, pe toate device-urile celor care conștientizează sau nu că au această nevoie.
Dan Crișan
Articolul Unul din zece copii născuți în România are mamă minoră. Deși redus, fenomenul persistă și în județul Cluj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.