Sutele de mii de evrei din nord-vestul Transilvaniei deportați de regimul horthyst și uciși în lagăre naziste vor fi comemorați în cadrul unui eveniment organizat de Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Muzeul Virtual și Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei.
În 27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, iar cu această ocazie la Muzeul Holocaustului, strada Croitorilor, nr. 13, etaj 1, Cluj-Napoca a fost organizat evenimentul „Auschwitz în miniaturi”.
Rezultat al colaborării dintre Muzeul Holocaustului și Colegiul Tehnic Energetic din Cluj-Napoca, evenimentul oferă publicului o reproducere miniaturală a complexului de lagăre de la Auschwitz, centrul simbolic al Holocaustului, unde au fost exterminați peste un milion de evrei. Vernisajul va fi deschis cu o introducere istorică prezentată de Oana Nan, profesor de istorie la Colegiul Tehnic Energetic, urmată de prezentarea din partea elevilor a machetelor clădirilor și mijloacelor de exterminare naziste, însoțite de poze realizate de aceștia cu ocazia vizitării lagărului.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 ianuarie-27 februarie, de luni până vineri, între orele 12:00-15:00, la sediul muzeului.
După 1940, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor.
Barbaria hortystă din Ardealul
Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască.
În total, din Transilvania au fost deportați circa 450.000 de evrei. Dintre aceștia, peste 20.000 de evrei români, polonezi și slovaci au fost trimiși în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia rãsãriteanã, la muncã forțatã. Abia au scãpat câțiva de la moarte, pentru a evada și a povesti cele întâmplate. Alți peste 50.000 de evrei au fost trimiși de autoritãțile horthyste, tot în cursul rãzboiului, în detașamente de muncã forțatã pe teritoriul Ucrainei. Șase din șapte oameni au murit.
Din județul Cluj au fost deporați peste 18.000 de evrei, ghetoul din Cluj fiind al treilea ca mărime, după cel de la Oradea și Satu Mare.
Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist – şovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care au pus la cale ori au săvârşit atrocităţile de atunci. Ca exemplu, Fundația Hazsongard încearcă să includă mormântul lui Schilling pe lista monumentelor istorice în ciuda faptelor documentate care atestă rolul acestuia în ghetoizarea și deportarea evreilor din zona Dej și împrejurimi în 1944 în timpul regimului horthyst.
Schilling Janos a prezidat ședința din Dej de la 30 aprilie 1944 unde s-au stabilit detaliile ghetoizării evreilor din zona Dej și a participat la consfătuirea secretă de la Satu Mare din 26 aprilie 1944 unde au fost stabilite planurile de deportare pentru întregul Nord al Transilvaniei. Mai mult, Schilling a fost condamnat în 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj la o pedeapsă de 10 ani de detenție severă pentru rolul său determinant în deportările din Dej.
Cosmin PURIȘ
Articolul Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului: Expoziție inedită la Cluj despre barbaria horthystă din Ardealul cedat apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
