Ovidiu Purdea-Someș, „un mic nemuritor”, născut în Gârbău Dejului

Ziaristul militar și interpretul de muzică populară Ovidiu Purdea-Someș a fost decorat cu Crucea Transilvană, iar îndrăgitul actor român Dorel Vișan l-a numit „un mic nemuritor”, miercuri, 25 iunie 2025, în cadrul unui spectacol aniversar. „Un fecior de pe valea Someșului a plecat în lume să se facă domn și când a ajuns domn a înțeles cât de frumoasă e trăirea țărănească și că domnii mari de astăzi iubesc pâinea, ciorba și cartofi țărănești de parcă tot ce-i țărănesc e sfânt, și-a început alocuțiunea, miercuri, 25 iunie 2025, în sala de spectacole a Casei Armatei din Cluj-Napoca, sărbătoritul Ovidiu Purdea-Șomeș la deschiderea unui eveniment aniversar dedicat carierei sale, celor 60 de ani de viață, dar și lansării ultimei cărții „Un cuvânt. Un cântec. Un destin”.

Cel mai ambițios fecior

Ovidiu Purdea-Someș a spus că este cel mai ambițios fecior din satul satul Gârbău Dejului, cu multă credință, dar și un campion modial la emoții: „Nu am fost nici cel mai frumos, nici cel mai deștept, nici cel mai harnic fecior din sat. Am fost poate cel mai ambițios și am purtat la fel de multă credință cât poartă toți feciorii de țăran de pe valea Someșului. Eu doar am scris în cântecul meu: „De la tata am învățat/ la biserica din sat/ cât îi lumea să rămân/ bun creștin/ și bun român”.

Fermecătorul care deschide diminețile de la Cluj

De asemenea, istoricul Claudiu Purdea, verișor al ziaristului militar, originar din tot din satul Gârbău Dejului l-a descris pe Ovidiu Purdea-Someș ca fiind „un fermecător de cuvinte și de zâmbet care deschide tuturor diminețile de la Cluj”, „o tulburătoare liniște”, „dă lui Dumnezeu frământările, iubirile suferințele și cuvintele lui, iar Dumnezeu îl răsplătește cu oameni, cuvinte și cântece aducătoare de emoție și iubire”. Invitat la eveniment, ÎPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a afirmat că scrierile și cântecele lui Ovidiu Purdea-Someș își au rădăcinile la țară, la mama sa și în credință, apreciind harismele acestuia, îndeosebi cântecul și scrisul. ÎPS Părinte Andrei i-a urat artistului și ziaristului clujean „să meargă bine cu sănătatea, cum bine merge cu credința”, după urarea Sfântului Ioan Teologul, să aducă în continuare multă bucurie oamenilor și să aibă reușite, atât pe plan spiritual, cât și pe cel material. ÎPS Părinte Mitropolit Andrei l-a felicitat pentru publicarea noii sale cărți, i-a urat „La mulți ani” și în aplauzele publicului l-a decorat cu cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, Crucea Transilvană.

Alchimie la „Scutul Patriei”

În cuvântul său, fostul redactor-șef al ziarului „Scutul Patriei”, col. (rtr) Iulian Patca, cel care l-a inițiat pe Ovidiu Purdea-Someș în arta scrisului jurnalistic, în anii 90‘, a mărturisit că l-a adus la Cluj, la redacția „Scutul Patriei”, de la Oradea, unde era comandant de pluton. „La „Scutul Patriei” Ovidiu Purdea-Someș a făcut alchimie, nu a făcut aur din mentale și nici n-a căutat elixirul vieții, ci a lucrat cu stăruință asupra lui însuși. În foarte scurt timp a devenit redactor de bază, harnic, un bun coleg pentru toți și cel care ținea colegii în priză la anumite sărbători, neexistând ca în Ajun de Crăciun să nu mergem cu colindul la absolut toți colegii”, a spus col. (rtr) Iulian Patca. Fostul redactor-șef al „Scutului patriei” a ținut să menționeze dintre cărțile publicate de Ovidiu Purdea-Someș cea care este compusă dintr-o seamă de tablete. „Acest volum de tablete a cărui prefață i-a făcut-o Ilie Rad în mod elogios mie îmi place cel mai mult pentru că acolo se vede ce poate să spună el în puține cuvinte”. De asemenea, același vorbitor a făcut referire la cărțile, în trei volume, de interviuri realizate cu oameni de seamă, care au fost și ei la rândul lor soldați, mulți dintre interlocutori nemaifiind în prezent în viață, cărțile fiind cu atât mai prețioase având în vedere mărturiile acestora.

Un soldat al Cetății

Despre latura mai puțin cunoscută a sărbătoritului, cea de poet, a vorbit un coleg și prieten al lui Ovidiu Purdea-Someș, și anume poetul Ion Cristofor: „Suntem binecuvântați de Dumnezeu toți cei de față fiindcă avem bucuria de a-l avea prieten pe acest mare poet, mare cântăreț, mare soldat pe care cetatea îl sărbătorește astăzi”. La rândul său, președintele filialei Cluj a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (ANCMRR), col. (rtr) Ioan Pogan a vorbit despre viața și activitatea ofițerului activ Ovidiu Purdea Someș, în prezent rezervist al Armatei Române. Ovidiu Purdea-Someș este absolvent al Liceului Militar din Alba Iulia și al Școlii Militare de Ofițeri Activi Sibiu- specialitatea ofițeri chimiști (perioada 1983-1986), iar, în anul 1991, a fost absolvent al Școlii Populare de Artă din Oradea, în anul 1997, licențiat în Antropologie și Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai, între 2008-2016, redactor-șef al ziarului „Orizontul Militar” al Diviziei 4 Infanterie Gemina, în anul 2017, redactor-șef al revistei Forțelor Terestre și între 2014-2018, realizator de emisiuni radio și TV la TVR Cluj.

Ce himeră mai este și omul?

Alături de Ovidiu Purdea-Someș s-a aflat și respectatul actor român Dorel Vișan, care magnetizat publicul, cu cuvintele sale: „Părintele Stăniloaie a spus că D-zeu l-a trimis pe om pe pământ să-i continue lucrarea, dar dacă ne uităm în jurul nostru, vedem că omul n-a înțeles această înaltă misiune. Și prin stricăciunea din el, pe care a primit-o odată cu neascultarea, mai mult strică lucrarea lui D-zeu decât o continuă. Spunea un personal al lui Dostoievski: Căutați-l pe D-zeu în muncă. Ieri dimineață când mă duceam spre casa de la Mărtinești, că aveam oameni la lucru, la ora 6:30 nu era nimeni pe stradă. Acum 35 de ani, strada era ca un furnicar, mergeau oamenii la lucru, la uzine, la fabrici. Acum mi s-a părut orașul pustiu. Cicero spunea cu 55 de ani înainte de Hristos una din învățăturile lui, pentru ca o țară să se dezvolte să simtă propășirea, oamenii să muncească ca să nu trăiască pe spinarea statului. Au trecut 2000 și ceva de ani și am uitat acest principiu al lui Cicero, iar Cicero a fost ucis, iar capul și mâinile lui au fost expuse în Senatul Romei. Shakespeare spune că omul este cea mai mare lucrare, cununa creației lui D-zeu și pildă pentru dobitoace, dar vine filosoful francez Blaise Pascal și se întreabă: Ce himeră mai este şi acest om? Îngrămădire de contradicții și lepădătura Universului. Trăim vremuri în care omul folosește mai mult lepădătura decât pilda pentru dobitoace. Sf. Isaac Sirul spunea că la naștere fiecare om are două căi, una spre viață, și una spre moarte, depinde pe care pășește. Se pare că domnul Ovidiu a ales-o pe aceea spre viață, pentru că noi prin sufletul nostru, prin scânteia divină, care este în noi, suntem nemuritori. Dar pentru că nu știm acest lucru, ne comportăm ca și cum am fi muritori. Și nu știm că de fapt mergem în fiecare zi cu moartea lângă noi”.

Să folosim partea nemuritoare din noi

Actorul Dorel Vișan l-a numit pe Ovidiu Purdea-Someș „un mic nemuritor”: „Trebuie să folosim partea din noi, partea nemuritoare. Ce înseamnă partea nemuritoare? Un preot, personaj al lui Dostoievski, a fost întrebat ce este iadul. Și a dat răspunsul: Iadul este imposobilitatea de a mai iubi. Dar nemurirea ne-o facem aici pe pământ, prin opera noastră, prin ceea ce facem, prin copii, printr-o casă, printr-un pom, printr-o carte, prin ceva care vine din muncă, prin dăruire, din căutarea lui D-zeu. Depinde cât am făcut. Shakespeare a făcut extraodinar de mult, Eminescu la fel. Noi, ceilalți, facem cât putem. Atâta cât am putut și am făcut aceea ne face nemuritori. Din acest punct de vedere, Ovidiu este un mic nemuritor”. La eveniment, au mai luat cuvântul realizatorul de emisiuni Radio Cluj, Alin Pop și Nadia Fărcaș, președintele editurii Ecou Transilvan. La acest ceas aniversar, a avut loc spectacolul folcloric „Onor sub drapel” susținut de orchestra Ansamblului Folcloric Studențesc „Mărțișorul”din Cluj-Napoca, alături de artistul sărbătorit, Ovidiu Purdea-Someș, pe scenă evoluând mult îndrăgita solistă de muzică populară Sava Negrean-Brudașcu. Au mai încântat publicul cu cântecul lor artiștii Mariana Morcan, Rafila Bărbos, Anghelina Timiș, Ionuț Suciu, Deți Iuga, Gabriela Tuță, Alexandra Chira și Raluca Drule.