Oficialii Uniunii Europene propun creşterea cotelor de import din Ucraina la porumb, grâu, ouă şi miere, într-un nou acord comercial care ar urma să fie încheiat între spaţiul comunitar şi statul aflat în război cu Rusia. Fermierii din județul Cluj îşi exprimă nemulţumirea şi spun că o asemenea decizie va falimenta foarte mulţi producători agricoli de la noi, care nu vor mai putea face faţă concurenţei. În opinia acestora perspectiva ca importurile din țara vecină să crească în următoarele șase luni cu până la 300 % este devastatoare pentru producătorii locali. O parte dintre fermieri consideră că o astfel de practică este vecină cu concurența neloială, aspect pe care Legea 11 / 1991 îl condamnă. „Înțelegem că Ucraina este într-o situație dificilă, producătorii de acolo au probleme, dar asta nu înseamnă să-i ajutăm pe ceilalți făcându-ne nouă rău. Aici este nevoie de echilibru” – spune Iustin Moldovan, unul dintre fermierii clujeni.
La desfacere nu se poate anticipa nimic
Octavian Rusu- Feriga deține 10 hectare de teren arabil în județul Cluj, 24 de hectare în județul Alba și încă 13 în județul Argeș. Toate au fost cultivate cu grâu. Conform celor declarate de fermier, producția de anul acesta „a fost mulțumitoare”. „Pe cele trei suprafețe am avut o medie de 3.900 de kilograme la hectar – a precizat Octavian Rusu-Feriga. Producția a fost una de calitate și peste trei sferturi din recoltă am contractat-o la 810 lei/ tonă. Dar am avut șansă anul acesta. Nu toți fermierii reușesc așa ceva, mulți stau cu grăunțele în hambare sau silozuri. Anul trecut însă nici jumătate din recoltă nu am reușit să o vând. Problema este că nu putem să anticipăm nimic. Oricând lucrurile pot să se schimbe, fie din cauza vremii, fie din cauza calității mai slabe a cerealelor, fie din jocul pieței. Dar ceea ce ne afectează foarte mult sunt importurile de cereale. Anual vin în țară mii de tone de grâu, porumb, orz din Ucraina, la prețuri mult mai mici. Gândiți-vă că Ucraina a estimat anul acesta o producție de 20-22 de milioane de tone. O mare parte a acestui volum ia drumul exportului, implicit în România. În funcție de condițiile de livrare, grâul din Ucraina se vinde la export cu un preț, minim este adevărat, între 114 USD/tonă și 162 USD/tonă. Atunci, noi, fermierii români ce vom face? Prognozele actuale pentru recolta din 2025 a statelor UE-28 indică o scădere a prețurilor pentru grâu, în timp ce producţia este estimată la aproximativ 124 de milioane de tone, în creștere cu 12 milioane de tone de grâu față de anul agricol anterior. În condiţiile actuale de piaţă este dificil pentru fermieri să se protejeze de fluctuațiile bursiere, iar volatilitatea crescândă a fluctuației prețurilor, atât în sus, cât și în jos, pe bursele de valori nu poate fi limitată. Dar eu știu că atunci când piața este suprasaturată, nu trebuie să ții la preț. Meseria de fermier în România este extrem de riscantă. Depinzi de foarte mulși factori, implicit de politica adoptată de Ministerul Agriculturii. Eu cred că domnii de acolo ar trebui să fie mult mai preocupați de protejarea producției interne. Practic suntem victimele unui fel de dumping” -precizează Octavian Rusu- Feriga.
Subvențiile se diluează într-o piață ostilă
Lucian Roșoga din Dej este cultivator de porumb și sfeclă din anul 2000 și este deținătorul a 32 de hecatre de teren în județul Cluj, 13 în județul Sibiu și 18 hectare în județul Prahova. Producția medie este estimată la 5000 kg la hectar. „Ne-a afectat parțial seceta dar sperăm să avem o producție bună pentru că în mai a plouat, mai ales în Sibiu și Prahova, spune Roșoga Porumbul se vinde între 850 și 900 de lei tona. Tot ceea ce vedeți în materie de prețuri pe internet, la bursă sau din alte surse este orientativ. Pot avea loc modificări în funcție de condițiile pieței, de cerere, de ofertă și alți factori economici. Totuși un factor destabilizator pentru noi, fermierii, sunt cantitățile mari de importuri care ajung pe piața românească. Pur și simplu distrug piața internă. Și aici nu mă refer neapărat la porum, grâu sau orz, ci chiar la produsele finite: făină, mălai, hrișcă. Aducem, de asemenea, tone de ouă, de carne, de produse produse lactate din import. Cum stimulăm atunci desfacerea producătorului român pe piața internă? Degrabă ne invită APIA cu tot felul de subvenții dacă piața ne este ostilă. Știu că Românioa este platforma de preluare a mărfurilor pentru UE dar dacă nu acordăm o suficientă protecție fermierului român, tot colonie agricolă rămânem. La asta ar trebui să se gândească Ministerul Agriculturii și Guvernul. Sunt bune subvențiile dar până la un punct. Dacă eu, fermierul român, sunt lipsit de protecție pe piață, tot ceea ce primesc din subvenții ajunge ca produs finit, dar în stocuri sau se diluează în prețuri de vânzare derizorii” menționează Lucian Roșoga.
Mierea românească se va găsi doar la muzeu.
Felicia și Paul Ruparko din Cluj Napoca sunt posesorii a 150 de familii de albine, dispuse în două stupine: una la Beclean și alta în vecinătatea municipiului Dej. Aceștia își exprimă nemulțumirea față politica apicolă pe care o duce Ministerul Agriculturii. „Știm că ministerul este subordonat unei politici guvernamentale dar noi, în calitate de producători interni, suntem afectați de importul masiv de miere. Cotele importului de miere practic inhibă munca și strădania apicultorilor români. Ca să nu mai vorbim de calitatea produselor importate. Unele contigente de miere de pe rafturile românești, importate, pot sta și cinci ani fără să se zaharisească. Iar cei ce cumpără cred că este miere veritabilă. Mierea veritabilă se zahariște, parțial chiar și cea de salcâm, dar într-un interval de timp mai mare. Am înțeles că oficialii Uniunii Europene propun creşterea cotelor de import din Ucraina la miere, într-un nou acord comercial care ar urma să fie încheiat între spaţiul comunitar şi statul aflat în război cu Rusia. Acest lucru sigur ne va afecta. Noi în mod clar ne exprimăm nemulţumirea şi spun că o asemenea decizie va falimenta foarte mulţi apicultori de la noi, care nu vor mai putea face faţă concurenţei cu produsele din Ucraina, Ungaria, spațiul european. Dacă importurile de miere vor crește cu „numai” 50 % și nu cu 200 – 300 % așa cum se zvonește, mierea românească va ajunge să o găsim doar la muzeu. Am văzut în hipermarketuri miere din Ucraina. Păi noi avem norme de bunăstare, avem standarde, ceea ce în Ucraina nu există. Riscul este foarte mare ca toate produsele importate să fie pline exact de substanțele care sunt interzise la noi. Mierea în orice țară este un produs strategic, nu doar cu valoare alimentară, ci și terapeutică. Orice țară își protejează producția de miere. Asta ar trebui să facă și România. Când în rafturile marilor magazine găsești miere de salcâm la numai …22-25 de lei /kg, ori nu este veritabilă, ori este dumping curat. Dar ceva nu este în regulă” spun soții Ruparko.
Pe viitor, oficialii Uniunii Europene vor să impună și standarde de calitate fermierilor din Ucraina. Dar chestiunea va fi extrem de dificilă pentru o țară aflatăîn conflict. Până atunci exporturile încurajate de UE ale Ucrainei vor fi un factor coroziv pentru piața românească de produse agricole.
Beniamin Pascu
Articolul Fermierii și apicultorii clujeni se revoltă: Importurile sufocă piața românescă de grâu, porumb și miere apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
