În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
La ședință au participat și ierarhii Eparhiei Clujului: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Printre principalele hotărâri noi ale Sfântului Sinod se numără aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fie completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod.
La propunerea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, preotul Liviu Galaction Munteanu (mort la Aiud), fostul rector al Institutului Teologic clujean, care, alături de alți mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, este propus pentru a fi canonizat în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Părintele Liviu Galaction Munteanu, va fi canonizat cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie.
Preotul Liviu Galaction Munteanu s-a născut în 16 mai 1898 într-o familie de învăţători din Cristian, judeţul Braşov, și s-a format ca teolog la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov şi la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu.
A devenit doctor în Teologie al Universității din Cernăuţi. În 17 februarie 1927 a fost hirotonit preot de Episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor la Academia Teologică din Cluj. Ulterior a fost și rector al instituției.
În 1958 a fost numit vicar administrativ de Episcopul Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în Eparhia Clujului. Părintele Liviu Galaction Munteanu a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor, care l-a adus în atenția Securității.
A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Aiud şi Gherla. A murit în 8 martie 1961, la Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.
În urma analizării vieții sale, precum și a evlaviei credincioșilor față de acest mărturisitor, Mitropolia Clujului a propus Sfântului Sinod, în 2021, canonizarea preotului Liviu Galaction Munteanu. Dacă la viitoarele ședințe sinodale se va aproba canonizarea, sfințenia preotului Galaction va fi proclamată festiv în 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.
Daniel: Canonizarea nu reprezintă doar recunoașterea sfințeniei, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat, după apelul nominal și constatarea cvorumului statutar, un cuvânt de bun-venit, prezentând punctele principale de discuție de pe ordinea de zi a ședinței. „Această ședință este foarte bogată în subiecte referitoare la noi canonizări de sfinți români. În special este vorba de părinți mărturisitori și duhovnici din timpul perioadei comuniste. De aceea, este o mare necesitate să fim atenți la argumentele de canonizare, dar, în mod deosebit, la textele lor de slujbă, deoarece se constată că sunt unele aspecte care pot fi ameliorate în ceea ce privește prezentarea lor. (…) Avem această responsabilitate deosebită, iar ceea ce nu poate fi împlinit acum se va împlini într-o viitoare ședință a Sfântului Sinod, astfel încât, atunci când se face proclamarea sfinților români nou canonizați, să fie împlinite exigențele atât privind textele liturgice, cât și icoanele lor. Canonizarea nu reprezintă doar recunoașterea sfințeniei, cum simplu se gândește acum în teologia greacă contemporană, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Așadar, sfinții canonizați sunt dați ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvântul dreptei credințe, prin viețuire sau faptă și prin modul lor de a fi. (…) Avem pe ordinea de zi și alte subiecte privind viața bisericească, mai multe propuneri de ridicare în rangul de arhimandrit a unor protosingheli din diferite zone ale ţării, precum și unele participări la evenimente din străinătate”, a afirmat înaltul ierarh.
