La 28 iunie 1914 a avut loc în capitala Bosniei şi Herţegovina, la Sarajevo, evenimentul tragic care a constituit unul dintre factorii declanşatori ai primei conflagraţii mondiale. În cursul acelei zile, cu prilejul praznicului Sf. Vitus, arhiducele Franz Ferdinand, prinţ moştenitor al Austro-Ungariei, aflat în vizită oficială alături de soţia sa, Sofia, ducesă de Hohenburg, a fost împuşcat de Gavrilo Princip, potrivit www.history.com şi bestdiplomats.org.
În anul 1910, Sarajevo primise vizita împăratului Franz Josef, la doi ani după ce Bosnia şi Herţegovina devenise parte a Imperiului Austro-Ungar. Pe fondul sănătăţii precare a împăratului, arhiducele Franz Ferdinand vizita Bosnia pentru a consolida relaţia bilaterală cu reprezentanţii casei regale din această ţară.
Arhiducele şi soţia sa au ajuns cu trenul în gara din Sarajevo, unde au fost întâmpinaţi de generalul Oskar Potiorek, guvernator militar al Bosniei – Herţegovina, şi de primarul oraşului Sarajevo, Fehim Effendi Curcic. După ceremonia gărzii de onoare şi intonarea imnului naţional al Austro-Ungariei, arhiducele şi soţia sa au vizitat primăria din localitate, unde au fost susţinute discursurile de primire. Apoi, arhiducele a participat la un eveniment la Muzeul Naţional, după care a luat prânzul la reşedinţa guvernatorului, conform www.bbc.com.
Franz Ferdinand şi ducesa de Hohenburg au vizitat oraşul cu o maşină decapotabilă, momentul fiind marcat prin 24 de salve de tun. După ce coloana de maşini a trecut de sediul central al poliţiei şi de noile cazărmi ale forţelor armate, a avut loc o explozie. Primele informaţii indicau faptul că doi militari şi o femeie au fost răniţi. Prima tentativă de asasinat asupra arhiducelui Franz Ferdinand, de la ora 10.15, derulată de Nedjelko Cabrinovic a eşuat, conform https://www.theworldwar.org. Arhiducele a cerut să fie continuat programul aşa cum fusese stabilit iniţial. Franz Ferdinand şi soţia sa au mers la spital pentru a vedea care este starea celor răniţi.
Moştenitorul tronului Austro-Ungariei şi soţia sa au continuat să se deplaseze cu maşina, iar în faţa arhiducelui a fost aşezat un soldat pentru a flanca o eventuală tentativă de ucidere. În apropiere de strada Franz Josef au avut loc împuşcături în direcţia maşinii în care se afla arhiducele şi soţia acestuia. Cei doi au fost răniţi şi au fost transportaţi la Konak, reşedinţa guvernatorului militar Oskar Potiorek. Aici, cuplul regal a fost îngrijit de medici. La scurt timp au început să bată clopotele în Sarajevo. S-a anunţat oficial faptul că arhiducele Franz Ferdinand şi soţia acestuia, Sofia, au murit în urma rănilor cauzate de împuşcături.
Poliţia din Sarajevo a confirmat că suspectul arestat în cazul atacului era naţionalistul sârb Gavrilo Princip. În urma interogatoriilor, au fost scoase la iveală noi informaţii potrivit cărora nouă persoane au avut drept scop uciderea cuplului regal.
În seara zilei de 28 iunie 1914, în oraşul Sarajevo au început mişcări de stradă, pentru ca în după-amiaza zilei următoare, 29 iunie, să fie consemnate distrugeri: magazine, cluburi, şcoli şi casele sârbilor, două sedii ale unor ziare sârbeşti şi cel mai bine cotat hotel din oraş, Europa. O persoană a murit şi peste 50 au fost rănite. Guvernatorul a instituit legea marţială şi au fost aplicate pedepse cu închisoarea sau chiar cu moartea.
Funeraliile arhiducelui Ferdinand şi ale ducesei Sofia au avut loc la 3 iulie 1914. La ceremoniile care s-au desfăşurat la Artstetten, în vestul Vienei, nu au fost invitaţi reprezentanţi străini.
Emoţia declanşată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand avea să fie transferată în special asupra relaţiei Austro-Ungariei cu Germania. Kaiserul Wilhelm al II-lea avea relaţii foarte bune cu autorităţile din Viena şi asigura statul austro-ungar de tot sprijinul său în cazul unor acţiuni de pedepsire îndreptate împotriva Serbiei. Austro-Ungaria avea nevoie de sprijin politico-diplomatic şi eventual militar în cazul în care Rusia ar fi intervenit în Balcani în ajutorul Serbiei.
La 23 iulie 1914, ministrul de externe austro-ungar, Leopold von Berchtold, a transmis Serbiei un ultimatum în care cerea punerea în aplicare a unor măsuri necruţătoare pentru statul sârb. În data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, ceea ce avea să fie începutul primei conflagraţii mondiale.
