81 de ani de la deportarea evreilor din Cluj cu trenurile morții

șase evrei clujeni supraviețuitori și urmași ai victimelor Holocaustului au aprins la Cluj-Napoca câte o lumânare pentru sufletele evreilor clujeni transportați în vagoane de vite și uciși în lagărele naziste în urmă cu 81 de ani, în cadrul comemorării organizate de către Comunitatea Evreilor din Cluj-Cultul Mozaic. Astfel, prim-rabinul Federației Comunităților Evreiești din România, Rafael Shaffer, ÎPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, reprezentanți ai altor culte religioase din Cluj-Napoca, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj ing. Dorel-Emil Ornescu, reprezentanți ai comunității evreiești din Cluj, dar și clujeni obișnuiți au comemorat, joi, 19 iunie 2025, la Templul Memorial al Deportaţilor Evrei, din Cluj-Napoca, 81 de ani de la ghetoizarea şi deportarea la Auschwitz a celor peste 18.000 de evrei clujeni şi din împrejurimi de către autoritățile hortyste. Trenurile morții, constând în vagoane de vite, au plecat din Cluj în zilele de 23, 27, 29 și 31 mai, respectiv 5 și 7 iunie 1944.

Important să comemorăm Holocaustul

În cadrul evenimentului, șase evrei clujeni au aprins fiecare câte o lumânare pentru sufletele evreilor deportați și uciși în lagărele naziste. În cuvântul său, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj, Dorel-Emil Ornescu a salutat prezența clujenilor la eveniment: „Se împlinesc 81 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din din Cluj. 16.000 de clujeni și 2.000 evrei din localități adiacente au fost trimiși în lagăre și foarte puțini s-au întors dintre ei. Ne bucurăm că mai avem câțiva supraviețuitori care fiind copii la vremea aceea au scăpat ca prin minune. Ne bucurăm că la această solemnitate participă și reprezentanții bisericilor creștine și oameni care au vrut să-și arate solidaritatea și simpatia față de evrei. În aceste zile, când anumite forțe încearcă iarăși să distrugă Israelul și să ucidă milioane de evrei este foarte important să comemorăm genocidul Holocaustului.”

Să le păstrăm amintirea

Prim-rabinul Federației Comunităților Evreiești din România, Rafael Shaffer, s-a rugat pentru sufletele evreilor din România, victime ale Holocaustului. Referindu-se la evreii care au trăit deportările sau care și-au pierdut familiile în lagărele morții, Rafael Shaffer a declarat că este de datoria noastră să le păstrăm amintirea celor care nu mai sunt, să încercăm să intrăm în pielea lor, să simțim ceea ce au simțit în acele vremuri. „Nu vom reuși, dar cel puțin avem datoria să încercăm. E important deoarece fiecare are o poveste pe care o mai putem auzi. Să o păstrăm în memorie pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus acesta. Prim-rabinul Rafael Shaffer a amintit și de evreii din Israel, asaltați în aceste zile de rachetele iraniene, și a rostit rugăciunea celor aflați în necaz, îndemându-i pe cei prezenți să se roage în fiecare zi pentru a-i ajuta în acest fel pe frații lor, evreii din adăposturi și cei 53 de evrei încă ostatici.

Evreii deportați într-un timp record

Vorbind despre împrejurările în care s-au realizat deportările din fostul comitat Cluj și Ardealul de Nord, profesor Zoltán Tibori a afirmat: „Deplângem soarta celor peste 130.000 de victime și printre ei aproape 40.000 de copii nevinovați în vârstă de sub 14 ani , cu toții concetățeni de-ai noștri pe care în primăvara anului 1944 autoritățile maghiare și germane ale epocii i-au deposedat de întreaga lor avuție, i-au separat de restul societății și i-au închis în ghetouri iar în cele din urmă i-au predat Celui de-al Treilea Reich pentru a fi uciși cu bestialitate în lagăre naziste ale morții din Polonia ocupată. O putere care și-a pierdut complet simțul măsurii a închis în ghetoul de la Fabrica de cărămidă din cartierul Iris, din Cluj, în condiții inumane peste 18.000 de evrei, aproximativ 15.000 dintre aceștia erau rezidenții acestui oraș, iar ceilalți au fost aduși din alte centre de concentrare ale populației evreiești precum Huedin, Gherla, etc. Cu toții erau cetățeni care respectau legea. În decurs de cinci-șase săptămâni întreaga populație evreiască a Ardealului de Nord a fost spoliată de întreaga sa avere, adunată, ghetoizată și deportată. Nicăieri în Europa naziștii nu au reușit să-și pună în aplicare planurile lor de distrugere a comunităților evreiești într-un răstim atât de scurt”.

Statul maghiar a participat cu zel la genocid

Cu toate că se cunoșteau intențiile regimului nazist, marile puteri n-au împiedicat planurile acestuia, iar autoritățile maghiare chiar le-au pus în aplicare și la Cluj: „Elitele din Cluj, Budapesta și Kosice, liderii lumii libere de la Berna, Londra și Washington, inclusiv cei de la Vatican erau atunci pe deplin informați în legătură cu existența, funcționarea și scopul lagărelor morții. Nu corespunde realităților istorice ideea vehiculată în zilele noastre potrivit căreia toate măsurile antievreiești, inclusiv deportarea, ar fi fost efectuate și deci cad în responsabilitatea exclusivă a Germaniei. Este suficient să răsfoim presa vremii pentru ca să aflăm tristul adevăr. Propaganda nazistă a infestat poporul maghiar pe cei din Transilvania iar conducătorii acestuia au făcut tot posibilul pentru a scăpa cât mai rapid cu putință de conaționalii lor evrei. Arhivele noastre sunt pline și de alte dovezi documentare în acest sens. La acest acest genocid îngrozitor al secolului al XX-lea, un genocid fără precedent în istoria omenirii, au participat cu un zel și un devotament rar întâlnite toate structurile statului ungar, forțele armate, ale jandarmeriei, poliției, administrația publică și forțele politice ale vremii. Cei câțiva salvatori creștini ai evreilor, pe care nu vom înceta niciodată să-i prezentăm drept exemplu, dar care din păcate au fost mult mai puțini față de cât se pretinde astăzi s-au dovedit a fi neajutorați și ineficienți față de majoritatea antisemită, educată și îndoctrinată în acest scop timp de decenii, de la înălțimile amvoanelor politice și bisericești”, a precizat același profesor clujean.

Despărțiri dureroase

ÎPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a declarat că pe muntele Sinai Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci și în porunca a șasea scrie să nu ucizi, ori această poruncă a fost încălcată în picioare atunci când au fost deportați evreii. ÎPS Părinte Andrei a relatat cu nostalgie un episod din copilărie, din Oarța de Sus, când bunica sa a îmbrățișat-o pe soția evreului pe nume Israel, vecini în sat, înainte de a fi deportați de autorități. Atunci vecina evreică a spus la despărțire: Nu ne vom mai vedea niciodată. Și nu s-au mai văzut.