Taxa pentru vizitarea Complexului muzeal Peleș este mai mai mare decât cea pentru accesul în celebrul muzeu Luvru din Paris și relativ egală cu biletul pentru un tur la Muzeul Schönbrunn din Viena.
E luna august, perioada de vârf pentru sezonul estival, iar printre atracțiile din România se numără celebrul Complex muzeal Peleș, situat în Sinaia, pe Valea Prahovei. Mulți români și străini aleg special să ajungă să viziteze acest obiectiv. Alții, în special cei din jumătatea de nord a țării, se opresc să vadă fosta reședință de vară a regilor României fie când merg spre mare, fie când se întorc de pe litoral.
Biletul de acces în edificiile complexului muzeal-Palatul Peleș și Palatul Pelișor se poate obține fie de pe internet, fie direct de la casa de bilete. Cei care aleg varianta clasică trebuie să aștepte în această perioadă la o coadă care poate ajunge și la 100 de metri. Și asta se întâmplă și când e cod roșu de caniculă dar și când plouă și e furtună.
O mare parte dintre turiști rămân însă șocați când ajung la ghișeu și află cât costă prețul de acces în complexul muzeal. Astfel pentru vizitarea Palatului Peleș, fiecare turist trebuie să plătească 150 de lei, iar dacă dorește să vadă și Pelișorul va scoate din buzunar sau de pe card alți 35 de lei. În total 185 de lei, ceea ce înseamnă 37 de euro.
Numai că la Peleș, cei care plătesc 150 de lei nu beneficiază de ghid. „Vizitele sunt individuale, pe baza explicațiilor scrise sau audio, care se regăsesc în fiecare dintre spațiile expoziționale”, se precizează pe pagina de internet a muzeului. Cu toate acestea, dacă nu ai cunoștințe minime de istorie națională sau de istoria artei, riști să nu reții prea multe lucruri după turul castelului construit din dorința regelui Carol I al României deoarece informațiile oferite sunt sumare, semănând mai mult cu explicațiile la imaginile și filmele de pe rețelele de socializare. Dacă dai însă într-una din încăperi peste o supraveghetoare bine dispusă, ai șanse să obții câteva explicații în plus și chiar anumite secrete pe care le are castelul. Dacă nu rămâi doar cu cele două sau trei rânduri cu explicații de pe plăcuțele informative din fiecare cameră și salon de pe traseul destinat vizitatorilor.
La Pelișor însă situația este ceva mai bună din acest punct de vedere pentru că, din oră în oră, se organizează tur ghidat.
Ținând cont de serviciile muzeale destul de modeste pe care le oferă Complexul Peleș, prețul de acces pentru vizitarea acestui edificiu de patrimoniu național pare a fi destul de mare.
Comparativ, la celebrul Palat Schönbrunn din Viena biletul costă 38 de euro(190 de lei) și include tur mare al palatului cu ghid audio gratuit și descrieri tipărite. De asemenea, vizitatorii au acces la patru atracții de grădină în parcul palatului de la Schönbrunn.
La cunosctul muzeu Luvru din Paris biletul pentru o persoană este de 22 de euro.
Reşedinţa de vară a familiei Regale
Castelul Peleş, situat în renumita staţiune montană Sinaia, este considerat a fi una din cele mai valoroase monumente arhitectonice din România, fiind construit la iniţiativa primului rege al României, Carol I (domnitor între 1866-1881; rege între 1881-1914), el însuşi alegând acest loc pentru ridicarea viitoarei reşedinţe regale de vară.
Castelul Peleş, construit între anii 1873-1914 în stilul Renaşterii germane, a fost reşedinţa de vară a Familiei Regale române, Sinaia, 26 aprilie 1961.
Castelul are aproximativ 160 de camere şi un turn de 66 metri înălţime. În 1890, a fost construită pe locul terasei acoperite din aripa de sud, Sala Maură, după proiecte atribuite arhitectului francez Émile André Lecomte du Noüy. Lucrată în stil hispano-maur, sala destinată recepţiilor a fost decorată integral cu arabescuri de stuc aurit şi pictat. Reţine atenţia o frumoasă fântână de marmură de Carrara, copie după o fântână arabă, precum şi panopliile cu arme orientale din secolele XVI-XVII.
Reşedinţă regală între 1883-1947, Castelul Peleş a fost naţionalizat de autorităţile comuniste în 1948, a fost muzeu între 1953-1975 şi din 1990 până astăzi, proprietate din anul 2007 a fostului suveran Mihai I al României (1927-1930; 1940-1947) şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Astăzi, Muzeul Naţional Peleş primeşte anual vizitele a mii de turişti români şi străini.
Pelișorul
Aproape de Castelul Peleş, la doar câteva sute de metri mai sus pe coasta dealului, se înalţă un alt castel, mai mic, Pelişorul, construit între 1899 şi 1903 de către arhitectul Karel Liman şi decorat de Bernhard Ludwig.
Castelul Pelişor a fost conceput ca reşedinţă pentru principele Ferdinand, moştenitorul coroanei regelui Carol, şi pentru soţia sa, principesa Maria. Nepot al regelui Carol, Ferdinand va deveni următorul rege al României. Regina Maria şi-a lăsat amprenta asupra personalităţii castelului Pelişor, decorat, sub supravegherea sa, într-o varietate unică a stilului Art Nouveau, ce împleteşte elemente celtice şi bizantine. Întreaga casă a fost decorată pentru o reşedinţă princiară şi poartă amprenta personalităţii puternice a Reginei Maria.
Regele Ferdinand şi Regina Maria au continuat să locuiască la Pelişor chiar şi după Încoronare.
Regele Ferdinand şi Regina Maria şi-au crescut aici cei şase copii: Principele Carol (viitorul Carol al II-lea al României), Principesa Elisabeta (viitoarea regină a Greciei), Principesa Maria (viitoarea regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae, Principesa Ileana (arhiducesă de Habsburg) şi Principele Mircea.
În perioada regimului comunist, Pelişorul a avut aceeaşi soartă ca restul proprietăţilor regale din Sinaia: a fost rezervat ca reşedinţă de protocol, închis publicului până în anii ’90, când a fost redeschis ca muzeu. În anul 2006 a fost retrocedat Regelui Mihai.
Cele 70 de camere împărţite pe trei etaje sunt concepute pentru confort şi relaxare. Decorul interior este eclectic dar nu excesiv. Designul vizionar face ca Pelişorul să concureze fără probleme orice reşedinţă modernă. Fiecare spaţiu invită la contemplaţie şi induce o stare de bine. Varietatea de stiluri ingenios combinate provoacă ochiul şi spiritul şi îl face pe vizitator să dorească să revină.
Cosmin PURIȘ
