Consumul zilnic de gaze a crescut, la nivel naţional, cu 5%, în perioada 14 – 18 ianuarie, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ţine casa caldă, fie că e soluţie de avarie sau de disperare, iar în mod normal, acest „cocktail” înseamnă scumpiri, deoarece în România energia nu e ieftină când e nevoie de ea, susţine preşedintele Asociaţiei Energie Inteligenţă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
„Când vine gerul, România intră în modul de supravieţuire. Nu în modul de eficienţă, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcţional. Modul „Doamne-ajută şi să nu se strice nimic”. Între 14 şi 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele şi electricitatea. Şi, ca de obicei, ţara a simţit instantaneu efectul. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% – pentru încălzirea populaţiei, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ţine casa caldă, fie că e soluţie de avarie sau de disperare. În mod normal, acest „cocktail” înseamnă o singură concluzie: scumpiri. Pentru că, în România, energia nu e ieftină când e nevoie de ea. Şi atunci, pe fondul gerului, preţul gazului a început să urce. PZU gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie. Asta nu e „o fluctuaţie”. E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare s-a intensificat, iar capacităţile de import şi tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar şi operaţional”, a explicat Chisăliţă, într-o analiză publicată luni. Potrivit sursei citate, această situaţie a declanşat automat un reflex, păstrarea gazului pentru consumatorii prioritari, fără a fi ars în centrale termoelectrice.
„Dacă ai alternative, când gazul e scump, nu îl transformi în electricitate, deoarece asta înseamnă facturi mai mari, importuri mai mari, dependenţă mai mare şi, în final, vulnerabilitate. Şi totuşi, în ianuarie 2026 apare fenomenul aparent „paradoxal”. În acelaşi interval în care gazul s-a scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%. Asta ar trebui să ridice sprâncenele oricui a trăit ultimii ani în Europa, unde regula a fost simplă şi brutală: gaz scump = curent scump. Şi nu doar scump, ci dureros de scump, cu economie lovită, industrie sufocată şi populaţie pusă să aleagă între căldură şi mâncare. Dar România, pe 18 ianuarie 2026, a avut o fereastră rară de protecţie. Nu pentru că Guvernul a fost genial. Nu pentru că autorităţile au planificat magistral. Ci pentru că a bătut vântul şi oferta ieftină a crescut masiv. Importurile au scăzut raportat la consum. Cărbunele a scăzut. Eolianul a crescut. Iar efectul esenţial este unul pe care propaganda anti-eoliană îl ignoră intenţionat: preţul electricităţii a coborât, cererea a scăzut, oferta alternativă a fost suficient de mare ca să înlocuiască producţia scumpă. Pe 18 ianuarie 2026 s-a produs ceea ce în termeni economici se numeşte „decuplare” între gaz şi electricitate. Gazul s-a scumpit, curentul s-a ieftinit. Cererea a crescut la ambele forme de energii, dar piaţa de electricitate a primit o gură de vânt”, notează specialistul. Acesta a menţionat, totodată, că hidrocarburile folosite pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie, şi cu 25% în prima parte a zilei de 18 ianuarie. Analiza AEI subliniază faptul că, în aceeaşi zi, s-au economisit circa 2,8 milioane mc de gaze, cu consumuri ridicate de gaze în România şi cantităţi importante de gaze tranzitate către Republica Moldova.
Articolul Asociația Energie Inteligentă – România a intrat în modul de supraviețuire apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
