April 19, 2026

Pachetul de măsuri luat de guvern în privința redresării fiscal-bugetare a României urmărește
atingerea câtorva obiective esențiale: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și
realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul
Fiscal Bugetar pe 7 ani; recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din
perspectiva ratingului de țară; evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea
implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare; realizarea reformei fiscale în
vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din
Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat,
proiecția prevăzută fiind de 2.680 Miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB. Referitor la

măsurile luate de guvern pentru atingerea acestor obiective, clujeanul Augustin Feneșan, prim-
vicepreședinte al Asociației Întreprinderilor Mici și Mijlocii România are câteva considerente.

Oare cât voi mai rezista?
„În mod normal, până nu avem în față toate pachetele de măsuri și succesiunea în care vor fi
aplicate, este dificil să mergem pe considerații ferme – precizează Feneșan. Măsurile
nepopulare cu care guvernul a ieșit în față au fost cele mai simple șila îndemână sub aspectul
legal al implementării lor. Ulterioarele măsuri, mai complexe, presupun modificări de legislație,
atenție și vigilență la pașii pe care îi faci. Mediul de afaceri va trebui să participe la mixul de
măsuri pe care guvernul Bolojan va trebui să-l implementeze. Fără acest sprijin eficiența
planului de redresare economică și financiară va fi scăzută. Noi, cei din zona Intreprinderilor
Mici și Mijlocii, vom acorda, fără echivoc, sprijin aplicării acestor măsuri. Sunt conștient că o
parte dintre acestea, în special cele care vizează TVA și toată gama de taxe și impozite, vor
afecta traseul financiar al acestui segment al economiei – IMM-urile. Desigur, nici un
antreprenor nu se bucură pentru că este pus în situația să-și regândescă planurile de
dezvolatre. Sunt IMM-uri care se dezvoltă prin grafice structurate judicios, care au desfaceri și
încasări și care, în pofida acestui lucru, nu trăiesc un sentiment de detașare față de măsurile
guvenului. Cu atât mai mult firme mici, care respiră greu, cu livrări la limta supravițurii, cu
încasări greoaie vor resimți măsurile de austeritate. Multe sunt într-o astfel de situație. Este clar
că o creștere de TVA la 21 % le va zdruncina sever existența. Abia au suraviețuit perioadei
Covid, apoi a venit războiul din Ucraina, care a bulversat piețele românești, acum avem
măsurile extrem de „strânse” al Ordonanței de Urgență. Și este firec să te întrebi ca patron:
Oare cât voi mai putea rezista?”
Măsurile au „un caracter obiectiv”
Agustin Feneșan spune că totuși, în actualul context special, de forță majoră, măsurile incluse
în Ordonanță „au un caracter obiectiv”. Acesta consideră că fără aplicarea imediată a
Ordonanței de urgență riscul ca România să intre în blocaj era imens. „Poate în doi- trei ani
ieșeam din blocaj, dar consecințele ar fi fost dezastruoase. Am avut niște întâlniri cu domnul
prim-ministru Bolojan și am convenit, în mare, niște direcții pe care noi, cei din IMM, să le

urmăm. Eu consider că dacă aceste măsuri vor aplicate la timp, judicios, anul viitor, prin iunie-
iulie se poate discuta de o reașezare a poverii fiscale, nu doar pe firme, ci și pe populație.

Adevărul este că în privința cheltuielilor bugetare, da, sunt necesare, dar se impune optimizarea
acestora. Se întrevede chiar o gândire în acest sens”.

Un paradox și firme protejate
În privința faptului că gradul de colectare a sumelor la bugetul de stat, de numai 60%, care este
printre cele mai mici din Europa, Feneșan menționează că „acest lucru nu este cauzat de
incapacitatea organelor fiscale, ci de voința politică. Vă spun clar: fiscul nu este lăsat să
colecteze mai mult decât o face! Are loc un paradox: deși suntem o țară care nu încasează 40%
din TVA, mărește TVA. Este nefiresc. Sunt firme, fie private, fie de stat care sunt protejate.
Fiscului dacă i se dă mână liberă ar ști ce are de făcut. Circulă pe internet o listă cu marile
companii multinaționle care nu plătesc nimic statului român, motivația acestora fiind una
absurdă: nu au profit, chiar suportă pierderi. Dar cine crede așa ceva? Cum se rezolvă aceasta?
Prin legislație. Concepută și aplicată. Nimeni nu crede că o firmă de telefonie și cablu stă în
România de 15 ani și în fiecare an înregistrează pierderi. Din păcate, se acceptă lucrul acesta.
Aceste companii nu au o componentă atât de caritabilă încât să asigure în pierdere servicii de
telefonie poporului român. Trebuie să fii naiv ca să crezi că o firmă care exportă, sau o anumită
bancă, stă ani la rând pe pierderi. De la aceste firme statul român „poate mânca o pâine bună”,
dar fără asumare politică acest lucru nu se poate întâmpla. Asta trebuie făcut și acum, când se
impune redresarea fiscală a României. Nicăieri în lume nu se întâmplă ce se întmplă la noi în
materie de transferuri de sume și de mutare a profitului din țara unde are loc activitatea în altă
țară. Iar România se alege doar cu ceva subție, ceva ce rămâne după forța de muncă. Unele
companii nici asta nu plătesc”.
Plantați în CA-uri de partide
În opinia prim-vicepreședintelui AIMM România sunt membri în anumite consilii de administrație
ale unor companii de stat care nu au nici o tangență cu activitatea care se desfășoară în
companiile respective dar încasează zeci de mii de lei pe lună. „Este sfidător așa ceva. Dar, pe
fond, problema este una de echitate socială. Nu o să auziți niciodată că la o „multinațională” din
România, din consiliul de administrație să facă parte o întreagă cohortă, iar jumătate să nu aibă
nici o treabă cu profilul companiei. Acolo sunt persoanlități din domniu, și într-un număr optim.
Nu exitstă să ai 30 de consilieri din care 15 nu au tangență cu activitatea dar iau bani și nu
puțini. Dar sunt plantați acolo de partide. Nu există așa ceva. Acolo se lucrează după un plan
serios de management” spune Augustin Feneșan.
În tot răul e și un bine
În privința IMM-rilor, vice-președintele AIMM Romania consideră că și acestea vor parcurge un
timp al greutăților, al constrângerilor, dar care se impune. Nu al concesiilor. Este totuși nevoie
de identificarea acelor domenii pe care statul le poate sprijini pentru o perioadă de timp. În timp,
dacă situația fiscală se redresează se poate reveni la cote mai mici de TVA. „Dar în tot răul, în
tot ceea ce se întmplă acum în privința crizei, există și un lucru bun: o reconstrucție de la zero”
– consideră Augustin Feneșan.
Beniamin Pascu

Articolul Augustin Feneșan, prim-vicepreședinte AIMM România: „Fiscul nu este lăsat să colecteze. Este o chestiune de voință politică!” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *