SUA au avertizat vineri Republika Srpska (RS) asupra faptului că nu poate exista decât în cadrul statului Bosnia-Herţegovina (BiH) şi că o eventuală secesiune, aşa cum a propus preşedintele său, Milorad Dodik, este „periculoasă” şi ar însemna „sfârşitul” acestei entităţi sârbo-bosniace, relatează EFE.
Avertismentul este exprimat într-un comunicat al ambasadei SUA de la Sarajevo, postat pe contul său de pe reţeaua X. Constituţia ţării balcanice „nu acordă dreptul de secesiune” niciuneia dintre cele două entităţi ale sale, menţionează misiunea diplomatică americană în text.
Nota reprezintă o reacţie la declaraţiile făcute de Dodik joi, după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie privind genocidul de la Srebrenica, în pofida opoziţiei guvernului sârb bosniac şi a Belgradului, care nu recunosc masacrul din 1995 din enclava bosniacă drept genocid.
Dodik a anunţat joi că guvernul său „a luat o decizie formală de a propune ‘disocierea’ Republicii Srpska de Bosnia-Herţegovina”, aminteşte ambasada americană.
„Aceasta reprezintă o secesiune a RS sub un alt nume şi este periculoasă, iresponsabilă, anti-Dayton şi pune în pericol integritatea teritorială, suveranitatea şi caracterul multietnic al Bosniei-Herţegovina”, care corespunde şi „intereselor fundamentale ale SUA”, se menţionează în comunicatul ambasadei americane.
Ambasada susţine că Washingtonul va „apăra şi proteja” aceste interese şi îl acuză pe Dodik că încearcă să-şi justifice decizia pe baza unui „ansamblu de minciuni şi dezinformări menite să sperie opinia publică”.
„RS nu poate să existe decât în cadrul BiH. Secesiunea sau ‘disocierea’ RS nu înseamnă independenţa RS sau sfârşitul Bosniei-Herţegovinei, ci sfârşitul RS”, susţine misiunea diplomatică în mesajul său.
Potrivit Washingtonului, acţiunile lui Dodik, un politician naţionalist prorus, pun în pericol viitorul pe care şi-l doreşte poporul Bosniei-Herţegovina în cadrul instituţiilor euro-atlantice.
„Calea pe care o propune (Dodik) ar face ca locuitorii RS, copiii şi nepoţii lor să nu aibă parte de viaţa paşnică, prosperă şi democratică pe care o merită”, concluzionează nota.
În declaraţii făcute la televiziunea sârbo-bosniacă RTRS joi seara, Dodik a spus că, după ce Bosnia-Herţegovina, cu sprijinul populaţiei majoritar musulmane, a votat în favoarea respectivei rezoluţii, cetăţenii sârbi din ţară nu mai pot împărţi cu conaţionalii musulmani „nici măcar acelaşi aer”.
„Vom prezenta un acord de disoluţie paşnică, care va trebui respectat”, a afirmat preşedintele Republicii Srpska.
Declararea zilei de 11 iulie drept Ziua internaţională de comemorare a genocidului de la Srebrenica a fost adoptată cu o majoritate simplă.
La 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârşitul conflictului intercomunitar care devasta de trei ani Bosnia, forţele sârbe bosniace comandate de generalul Ratko Mladic preluau oraşul Srebrenica. În zilele următoare, circa 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani erau executaţi.
Masacrul, cel mai grav comis în Europa după a doua conflagraţie mondială, a fost calificat drept genocid de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) şi de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), ceea ce, potrivit susţinătorilor rezoluţiei, arată că este vorba despre un ‘fapt’ incontestabil.
