June 20, 2024

Municipiul Cluj-Napoca a încasat în ultimii opt ani de la Uniunea Europeană în cadrul exercițiului financiar european 2014-2020 cu prelungire până în 2023 suma de 537.560.107 lei, potrivit unei analize a ziarului Făclia de Cluj. În total, în cele două exerciții financiare, 2007-2014 și 2014 și 2023, Cluj-Napoca a atras 420 de milioane de euro.

În cadrul ultimului exercițiu financiar, anii 2021, 2022 și 2023 au fost printre dintre cei mai buni în ce privește intrările de fonduri UE. Astfel, în 2021, Cluj-Napoca a încasat de la UE 151.470.485 lei, ceea ce a reprezentat 12 la sută din veniturile totale ale orașului iar în 2022 suma de 45.876.008 lei. Anul trecut, municipalitatea clujeană a atras 75.662.814 lei

Atragerea de fonduri UE a început greu în exercițiu financiar european actual, cu sume mai mici în primii ani, când autoritățile locale au pregătit proiectele pentru noua planificare bugetară a UE. Procesul de atragere de fonduri s-a accelerat însă pe parcurs.
Astfel în 2016, în bugetul municipiului Cluj-Napoca au intrat 116.960 lei, reprezentând doar 0,012 la sută din veniturile orașului din acel an.

În 2017, sumele atrase de la UE s-au dublat, ajungând la 239.858 lei, adică 0,026 la sută din totalul veniturilor orașului.

Conform datelor obținute de Făclia, în 2018 municipalitatea clujeană a reușit să deconteze de la UE facturi de 41.928.403 2018 lei, ceea ce a reprezentat aproape șase la sută din totalul veniturilor.

În anul 2019, Primăria Cluj-Napoca a atras în buget 86.865.675 lei în cadrul proiectelor derulate cu finanțare europeană. Banii de la UE atrași în acel an au însemnat 9,39 la sută din totalul veniturilor municipalității clujene.

Datele obținute mai arată că pe parcursul anului 2020 la Cluj-Napoca au intrat 135.399.904 lei în condițiile în care toate veniturile s-au ridicat la 1.126.885.545 lei.

Aderarea la UE a reprezentat o șansă extraordinar de mare pentru orașele și comunele din România în ce privește dezvoltarea economică și socială. Pentru multe orașe și sate, banii europeni au permis reducerea decalajelor față de zone mai dezvoltate, ceea ce a ajutat la stoparea declinului demografic.

Cel mai mare proiect derulat de Primăria Cluj-Napoca în cadrul exercițiul financiar 2014-2021 vizează revitalizarea malurilor Someșului Mic – proiect cu o valoare totală de peste 168 de milioane de lei (circa 34,7 milioane de euro). Planul a vizat, printre altele, amenajarea de patru noi poduri pietonale și de biciclete, mobilier urban, iluminat public, dotări de agrement, recreere și sport, lucrări de protective vegetative și plantări de arbori, dar și modernizarea spațiilor publice.

Au mai fost modernizate cu bani de la UE intersecția străzilor Alexandru Davila și Donáth – Pod Horea și Parcul Armătura – secțiune delimitată de podeț pietonal strada Parcul Feroviarilor și pod strada Fabricii. De asemenea, un pod pietonal a fost cosntruit în zona Parcul Rozelor, fiind amenajate și piste de biciclete, respectiv alei pietonale.

 

Modernizarea malurilor Someșului a reprezentat unul dintre cele mai ample proiecte de revitalizare urbană derulate de Primăria municipiului Cluj-Napoca și a avut la bază conceptul „reîntoarcerea orașului cu fața la râu”.

S-a mai realizat modernizarea Bulevardului 21 Decembrie-tronsonul cuprins între Piața Unirii și Biserica Sf. Petru cu benzi dedicate pentru transportul public, un proiect de 10,6 milioane de euro. De asemenea, s-au amenajat Piața „Lucian Blaga”, strada Pentru Maior, strada Napoca, strada Emil Isac, Republicii cu pistele de biciclete din această zonă, proiect ce a fost de 5,8 milioane euro. Un alt proiect important a vizat amenajarea urbană a străzilor Universității, Mihail Kogălniceanu și a celor zece străzi din zonă. Am mai fost proiectele de modernizare și creștere a calității în școli: Seminarul Ortodox, Școala „Nicolae Iorga”, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Liceul „Onisifor Ghibu”. De asemenea, tot cu bani europeni s-a revitalizat Turnul pompierilor.

C.P.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *