La Centrul de Cultură Urbană Cluj a avut loc, vineri, un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, la care au fost prezenți membri ai Uniunii Scriitorilor – Filiala Cluj, cadre didactice de la Facultatea de Filologie a UBB Cluj, profesori de limba română, reprezentanți ai autorităților, fețe bisericești, studenți. Ziua Limbii Române se sărbătorește concomitet la 31 august în România – din anul 2011 – și în Republica Moldova, din 1990.
În deschiderea evenimentului, după intonarea Imnului României, primarul Clujului, Emil Boc a declarat că limba română, serbată în cele două țări este precum imaginea unui copac trainic, cu două ramuri puternice. Aceeași sevă alimentează viața celor două ramuri. Spiritul națiunii române își pune amprenta de-o parte și de alta a Prutului, iar ceea ce ține viu acest spirit este limba română. „Referindu-mă la Republica Moldova, poate este chiar un caz unic faptul că o țară are drept imn național o odă închinată limbii sale. „Limba noastră-i o comoară…” superba poezie a lui Alexei Mateevici, cu versuri atât de sugestive, reprezintă Imnul național al Republicii Moldova. Da, trebuie să ne bucurăm de limba română, iar versurile lui Mateevici sunt, în opinia mea, cele mai frumoase versuri dedicate limbii române: Limba noastră-i limbă sfânta / Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng și care-o cântă / Pe la vatra lor țăranii…”, a spus emil Boc.
Primarul Clujului a făcut deasemenea referire la dimensiunea istorică a limbii române, specificând opinia lui Antonio Bonfini, poet și umanist italian, secretar la curtea regelui Matei Corvin, care a menționat cele mai frumoase și profunde lucruri despre poporul român și despre limba română: „Românii se trag din romani, ceea ce mărturisește până în vremea de acum că, deși acest popor se află în mijlocul unor neamuri barbare, atât de felurite, limba nu i-a putut fi răpusă”. Emil Boc a menționat faptul istoric atestat că românii și-au apărat mai mult limba decât viața ca să poată dăinui în spațiul carpato-danubian.
La rându-i, Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, și-a deschis alocuțiunea printr-un sugestiv salut: „Bună Ziua, locuitori ai limbii române!”. În opinia Irinei Petraș, „starea de veghe” a poporului român rămâne în continuare o urgență deoarece istoria trebuie vegheată. Altminteri ne vom pierde geografia. „La fiecare dintre cele unsprezece ediții care s-au scurs, am ținut să amintesc despre legătura dintre gândire și limbă, despre felul în care o limbă poate modela un popor, așa cum poporul poate modela propria-i limbă, de-a lungul veacurilor. Între limbă și perspectiva asupra lumii pe care un popor o are, există o extrem de puternică legătură. Câte popoare sunt, câte limbi sunt, atâtea perspective asupra lumii există”.
În opinia celor care au luat cuvântul într-o lume a multiculturalității și pluringvismului, limba este principalul factor cultural care dă identitate unui popor. Limba română este una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, care a reușit să se impună în spațiul lingvistic european prin mesajele sale care au promovat arta, cultura, tradițiile și istoria României. Limba pe care ne-au transmis-o părinţii şi strămoşii devine astfel mijloc de comunicare într-o lume a multiculturalităţii şi a plurilingvismului. Sărbătoarea limbii române este o recunoaştere a identităţii acestei limbi. Nu există popor şi mari poeţi ai lumii care să nu fi lăudat limba maternă, limba prin care te simţi puternic şi expresiv, prin care comunici sentimente şi gânduri în cel mai profund mod. B.P.
