România este pe primul loc în Europa la mortalitatea din cauza cancerului de col uterin. Situația României în ceea ce privește cancerul de col uterin este asemănătoare cu cea a Europei de Vest de după al Doilea Război Mondial. În România, peste 1.500 de femei mor în fiecare an din cauza acestei boli, deși boala poate fi prevenită prin vaccinare și prin măsuri igienice elementare, au informat reprezentanții Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), în cadrul unei conferințe de presă, organizate luni, 18 noiembrie. Soluțiile sunt punerea în practică a Planului Național de Control și Combatere a Cancerului, dar și educație pentru sănătate obligatorie în școli altfel riscăm să staționăm în anii 40‘ ai țărilor vestice.
1.200 de femei vaccinate împotriva HPV
În acest context, managerul IOCN, Cătălin Vlad, a atras atenția asupra conștientizării prevenției cancerului de col uterin și a prezentat un bilanț al IOCN privind numărul pacientelor beneficiare ale testărilor Babeș-Papanicolau sau HPV. „Trebuie să conștientizăm cât de importantă este prevenția și când vorbim de prevenție, ne referim atât la programele de screening cât și la vaccinarea împotriva virusului HPV. IOCN are o istorie de peste 25 de ani în ceea ce privește programele de prevenție pentru cancerul de col uterin. Mă refer aici la proiectele de screening care au avut finanțare fie prin Ministerul Sănătății, fie prin mecanismul de finanțare norvegian, aici fiind finalizate cu succes două proiecte. Săptămâna trecută împreună cu partenerii norvegieni am participat la București la conferința de închidere a acestui program în care Institutul a fost felicitat pentru aceste proiecte implementate și dat ca și exemplu de bune practici. În cadrul acestui ultim proiect cu finanțare norvegiană, am depășit partea de screening, prin citologii Babeș-Papanicolau sau HPV, și am trecut la partea de vaccinare peste 1.200 de femei fiind vaccinate împotriva virusului HPV”. Șeful IOCN a amintit și proiectul POCU finalizat în luna decembrie 2023, prin care au beneficiat de screening, teste Papanicolau și HPV, peste 85.000 de paciente.
La rândul său, prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu a precizat că spre deosebire de unii indivizi care cu ocazia unor zile oficiale, precum Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, se duc să depună niște coroane, medicii de la IOCN Cluj-Napoca se ocupă cu tratarea bolii în fiecare zi. „Avem singurul registru instituțional funcțional din România și suntem singuri care putem să ne calculăm datele de supraviețuire. Cu alte cuvinte, suntem calificați să spunem lucrurilor pe nume și de aceea venim în fața dumneavoastră azi mai mult decât de obicei, pentru a marca această zi de luptă împotriva cancerului de col uterin”, a spus același medic.
De ce nu punem în practică Planul Național de Control și Combatere a Cancerului ?
Situația României în ceea ce privește cancerul de col uterin este asemănătoare cu cea a Europei de Vest de după al Doilea Război Mondial, a declarat dr. Patriciu Achimaș-Cadariu. „Atunci în absența screeningului și a vaccinării, care au apărut ulterior, cam așa arătau datele referitoare la mortalitate și-n țările din Vestul Europei. Cu consecvență, în decenii, după anii 50‘, prin screening mortalitatea a scăzut semnificativ, în ultimele două decenii a apărut și vaccinarea, punându-se în discuție ideea eradicării acestei boli. Sunt două țări, Canada și Australia, care sunt foarte aproape de acest obiectiv, eradicarea cancerului de col”, a declarat medicul clujean.
Dacă suntem în această situație, avem la îndemână un vaccin care a fost administrat în ultimii 20 de ani fără nici o problemă, screeningul și un Plan Național de Control și Combatere a Cancerului, și știind ce este de făcut, dr. Achimaș-Cadariu a întrebat de ce Planul nu este pus în practică: „De ce continuăm așa în loc să facem ceea ce știm că s-ar putea face?”
Care sunt țintele europene, unde suntem noi
Ținând cont de țintele Comisiei Europene privind combaterea subtipurilor de virusuri care provoacă cancer, 90-70-90, profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu a spus că una dintre ținte, și anume acoperirea vaccinală de 90%, în România este exclus să se poată realiza, în prezent, vaccinarea fiind realizată într-un procent de doar 15%. În ceea ce privește o altă țintă, acoperirea cu screening de 70%, același medic a precizat că este foarte complicat să se atingă fiindcă rețelele de screening sunt extrem de greu de organizat, neînsemnând doar recoltare, fiind un efort suplimentar al Institutului în afară de partea de diagnostic și tratament. Legat de cea de-a treia țintă, 90% din pacientele care trec prin screening și au probleme să poată finaliza problemele medicale, dr. Achimaș-Cadariu a afirmat că, în cadrul proiectelor derulate, au fost identificate paciente care nu aveau asigurare de sănătate și nu au putut beneficia de această posibilitate.
O veste bună, din ianuarie 2025, un program de screening gratuit
Tot în cuvântul său, medicul clujean a tras un semnal de alarmă asupra necesității introducerii obligativității educației pentru sănătate în școli: „Lucrurile sunt complicate și pornesc de la educație. Până când nu vom avea un program de educație pentru sănătate obligatoriu în școli, vom discuta despre aceeași situație și peste douăzeci de ani. Pentru ca în momentul acela să avem o satisfacție profesională ar însemna ca în acest moment să începem demersurile fiindcă știm că ia decenii pentru a ajunge la scăderea mortalității.”
În finalul conferinței, doi medici tineri din cadrul IOCN, Andrei Pașca și Alexandru Petrușan, au prezentat programul de screening care va fi demarat de IOCN începând din luna ianuarie a anului 2025. Astfel, în fiecare zi de vineri, între orele 10-12, femeile cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani se vor putea programa și participa la testări Babeș-Papanicolau sau HPV. Numărul de telefon la care se vor efectua programările se va afișa curând pe site-ul Institutului. Programul va avea ca scop testarea și depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Tia SÎRCA
