Județul Cluj deține o pondere de 42% din Produsul Intern Brut (PIB) realizat în Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest. Aceasta include județele: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. În cadrul regiunii, județul Cluj ocupă primul loc prin contribuția sa la formarea PIB-ului regional. În ceea ce privește ponderea la nivel național, PIB-ul Clujului reprezintă 5,2% din totalul economiei. Conform estimărilor specialiștilor, PIB-ul per locuitor va continua să crească pe întregul orizont de prognoză, astfel că în anul 2027 acesta va fi cu 56,5% peste media regională, ocupând primul loc în cadrul regiunii Nord – Vest. Referitor la poziționarea față de media națională, se estimează că la finalul anului 2027, județul Cluj se va situa cu 46% peste nivelul per total țară, ocupând în continuare a doua poziție după municipiul București.
Performanța urbană dă calitatea vieții
Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, menționează: „Prima ediție a CITY INDEX a fost un test important și a demonstrat că orașele României au nevoie de instrumente de măsurare obiectivă pentru a-și calibra direcțiile de dezvoltare. Anul 2024, pe care l-am măsurat în INDEX, a fost un an dificil pentru administrațiile locale, dar și un moment care a pus în mișcare un proces de reflecție și repoziționare. În 2025 se văd deja primele efecte — stabilitate la vârf și dinamism crescut în mijlocul clasamentului, acolo unde ambiția orașelor începe să conteze. Această a doua ediție confirmă că performanța urbană nu se mai bazează doar pe infrastructură sau economie, ci tot mai mult pe calitatea vieții, educație, cultură și vibrația comunităților. Acolo unde viziunea și ambiția trec dincolo de următoarele alegeri, iar comunitatea este implicată în construirea unei viziuni pe termen lung, și proiectele capătă o altă dimensiune și devin catalizatori de mândrie locală”.
Primele locuri sunt cristalizate
Institutul pentru Orașe Vizionare arată în cea de-a doua ediție a CITY INDEX, analiza comparativă care măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România sub trei dimensiuni principale – Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație. Raportul din acest an consolidează înclude datele până în luna iulie 2025, oferind o imagine asupra progresului orașelor, bazată pe 51 de indicatori din surse statistice, economice și platforme online. Primele zece poziții rămân aproape neschimbate față de 2024. Astfel, Cluj-Napoca, București și Sibiu continuă să conducă în topul performanței urbane în România, urmate de Brașov, Timișoara, Oradea, în aceeași configurație ca anul trecut, precum și Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș, cu mici schimbări de poziții între ele. Competiția este însă intensă în zona de mijloc a clasamentului, unde orașe precum Craiova, Bistrița, Suceava și Târgoviște își schimbă rapid poziția, în funcție de performanțele la indicatorii educaționali, turistici și culturali.
Lider la indicatori. Universitaria
Bucureștiul, din poziția de Capitală, se situează pe primul loc la cei mai mulți indicatori (14) din ediția aceasta a Indexului. Surpriza sunt următoarele două orașe cu cele mai multe locuri 1 la nivel național, fiecare conducând la 6 indicatori din totalul de 51 analizați: Cluj-Napoca este lider la indicatorii Elevi & studenți, Calitatea învățământului gimnazial + liceal, Nivel de educație, Clasamentul celei mai bune universități locale, Densitatea antreprenorială, Conectivitatea aeriană. Celălalt oraș este Reșița, care anul trecut conducea la 5 indicatori și care a crescut la 6 indicatori în 2025 – Indicele de calitate a aerului, Amprenta verde, Efortul investițiilor publice, Trafic urban, Accesibilitatea locuinței și Vremea.
Argumente: Mai întâi anul 2024…
În 2024, analiza economică a Clujului a evidențiat o alocare bugetară prioritară pentru acțiuni economice de 1,1 miliarde lei și cheltuieli social-culturale de 1 miliard lei, acestea fiind cele mai mari sume din buget. Cheltuielile cele mai mici au fost destinate apărării, ordinii publice și siguranței – 77,65 milioane lei. Vestul și centrul țării sunt cele mai dezvoltate regiuni din punct de vedere economic, județe precum Cluj, Timiș, Gorj, Constanța, Brașov și Prahova înregistrând valori ale PIB-ului per capita de peste 15.000 euro/locuitor, arată un raport recent privind starea teritoriului publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, document analitic care surprinde dinamica teritoriului național din perspectiva disparităților economice, sociale și demografice. Regiunea București-Ilfov se situează mult deasupra celorlalte regiuni, având cea mai puternică activitate economică din țară, exprimată printr-un PIB de peste 35.000 euro pe cap de locuitor. Clujul e descris ca hub IT de servicii, cu o economie în expansiune.
Locomotiva o reprezintă sector construcții
Pe termen mediu, 2024 – 2027, în județul Cluj se estimează un ritm mediu anual de dezvoltare de 4,4%, cu un vârf de 5% în anul 2026. Avansul economic va fi susținut de toate sectoarele de activitate, contribuția acestora la dinamica PIB situându-se în trendul pozitiv pe axa 2023 – 2025. Sectorul construcțiilor va susține însă preponderent creșterea economică a județului Cluj, cu un ritm mediu anual de 8,1%. Marile programe de investiții (PNRR, Programul de investiții Anghel Saligny în măsura în care mai pot fi accesate- ?!), dar și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor fi în continuare instrumentele de dezvoltare și suportul necesar atragerii de noi investiții în economia clujeană. Pentru industrie, dinamica medie anuală a valorii adăugate brute este estimată la 3%, revenirea acestui sector manifestându-se încă din anul 2023 când producția industrială s-a majorat cu 6,1%, iar în 2024 cu 6,9 %, după ce în anii anteriori am asistat la o diminuare semnificativă a volumului de activitate din acest domeniu.
Șomajul redus și serviciile ca suport de bază
Sectorul serviciilor va reprezenta în continuare un suport de bază al economiei clujene, cu un nivel de creștere mediu anual estimat la 4,4%, accentul fiind pus pe evoluțiile din comerț, dar și pe serviciile din domeniul IT. În ceea ce privește agricultura, în județul Cluj ritmul mediu anual este prognozat la 2,6%, dacă factorii climatici vor fi favorabili acestei activități. Un aport semnificativ la dezvoltarea acestei ramuri îl poate avea modernizarea sectorului zootehnic și sporirea parcului de utilaje agricole. De asemena trebuie semnalată valorificarea potențialului turistic și cultural, care poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică prin atragerea de forță de muncă calificată din rândul populației tinere.
Județul Cluj menține, în general, o rată a șomajului scăzută, specifică zonelor urbane dezvoltate. La nivel național, rata șomajului înregistrată la martie 2024 a fost de 3,14%, în timp ce datele EURES pentru România indicau o rată de ocupare în creștere. Tendința observată la nivel local este o cerere mare de forță de muncă, în special în sectoarele specializate.
Până la urmă, omul sfințește locul
„Calitatea Locului” este una dintre cele trei componente majore ale CITY INDEX și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat. Și anul acesta, lider este Cluj-Napoca, urmat de Sibiu, București, Brașov și Iași. Alba Iulia, Târgu Jiu și Râmnicu-Vâlcea sunt trei orașe medii care performează foarte bine și se situează în Top 10 Calitatea Locului. Reșița rămâne și anul acesta orașul cu cel mai curat aer și cea mai mare amprentă verde, Sibiul se remarcă prin patrimoniul istoric și turistic, Râmnicu Vâlcea este orașul cu cea mai mare speranță de viață, iar Târgu Mureș se situează pe primul loc la domeniul Spitale & Medici, între toate cele 41 de municipii analizate. De asemenea, Componenta „Prosperitate” indică puterea economică a orașului și interacțiunea acesteia cu dinamica socială. Acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale. În cea de-a doua ediție, Bucureștiul ocupă prima poziție, urmat de Cluj-Napoca și Timișoara. Capitala domină la Cifra de afaceri și Indicele de inovare, dar continuă să scoreze cel mai slab la Infracționalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială și Competitivitate urbană, dar, ca și anul trecut, ocupă ultimul loc la nivelul de Accesibilitate a locuinței. Craiova a intrat în Top 15 Prosperitate anul acesta, cu scoruri ridicate la Indicele de inovare – locul 5 și Competitivitate urbană – locul 5.
Beniamin Pascu
Articolul Când ambiția orașelor începe să conteze. Clujul: Un oraș campion la Educație, Densitate antreprenorială și Conectivitate apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
