Masa de Paști la ardeleni este împodobită cu diferite feluri de mâncăruri, materia primă, mielul, fiind furnizată de ciobani, fermieri sau procurată din unele magazine. În majoritatea familiilor ardelene se păstrează tradiția de Paști de a pregăti friptura din carne miel, drobul, cozonacul și vopsitul ouălor. Renumitul arheolog culinar, Mircea Groza, care culege rețete vechi din sate de la gospodine cu experiență în ale gătitului, recomandă cititorilor „Făcliei de Cluj” o rețetă mai specială, moștenită chiar de la bunica domniei sale, Florica li Hilimon, din Hida, județul Sălaj, care îi gătea în anii copilăriei multe din mâncărurile despre care Mircea Groza vorbește azi la radio, la TV sau despre care scrie cărți. Este vorba de o rețetă de drob, „Fatior cu măruntaie și petrinjei”, în traducerea limbajului din zilele noastre „Prapur cu măruntaie și pătrunjel”.
Pentru această rețetă veche este nevoie de prapur, membrana care învelește organele interne ale corpului mielului, de măruntaiele mielului (inima, rinichii, plămânii, ficat), carne de miel, la alegere carne de porc, ouă, ceapă, ceapă verde, ulei, piper, sare, cimbru, mărar și pătrunjel verde. Redăm rețeta în graiul arhaic al bunicii experimentatului bucătar, Florica li Hilimon: „Tăitie măruntaiele, inima, răruntii, plămânii, maiu, tăitie le pui în fatior. Da, naintie, pui maiu la hiert dietilindi cu sare și o sniciea die cimbru. Celelaltie le tai coștie. Mai tai și oareșcie carnie mai grăsuță di la mniel, ce ptică di la bonțălit. Die să vujeștie să ai carnie die porc mai grasă poț punie o țârucă, tăt așe o tai, coștie. Tai o ciapă, o mână die ciapă verdie, tri hire die ai verdie, le tai nu tare mânânțăl, și le friji în oloi să să moaie. Pui păstă iele măruntaiele și carnia, faci o tocană scăzută cu sare și thiperi. Maiu îl pui numa’ când tocana-i gata și-i mai dai on clocot. Da așe să faci tocana asta ca și cum mintienaș o mânci! Adeca să hie cu gust, cărnurile făcutie binie, noa, tocană în tătă regula. O lași diopartie să să răciască. Iară corățăști ciapă verdie și ai verdie, câti-o mână bună corățăști. Le speli și le toci mânânțăl-mânânțăl uări cu cuțâtu, uări cu moșina die carnie. Tocana o treci pân moșină da cu roșteiu mai rar. Amesteci tocătura asta cu ciapa verdie, mai pui o mânucă die morareu verdie și tri pumni buni die petrinjei, frunză verz die petrinjel și aieste tăietie. Amesteci cu grije, pui tri patru uoauă, vez die mai trebe sare și thiperi, amesteci binie, tre’ să iasă on aluat mândru și fain! Scoț fatioru din apă și-l întinz păstă on vas, on laboș pă care-l poț băga în ler. Da naintie unje vasu pă din-lontru cu unsoare o’ cu oloi. Pui aluatu cela die carnie păstă fatior, îl formălești binie cu o lingură și traji fatioru păstă iel. Împocălești fain tăt și baji vasu-n ler, mai on cias îl țâi în ler. Uniele muieri punieau păstă fatior uou bătut da’ nu-i musai, dacă fatioru-i bugăt die mare, nu mai ai treabă cu iel! După ce l-ai scos din ler, lași on ptic să să hodinească și cât încă-i călduț, să nu să sleiască unsoarea din laboș, întorci vasu cu grije păstă on blid și-l lași așe să să răciască die tătuli. Aista fel die mâncare să mâncă numa’ rece în zua die Paști. Cu rădită die lună, cu ciapă verdie o’ cu ai verdie”.
Tot bunica Florica li Hilimon a transmis nepotului său și o seamă de reguli pentru ziua de Paști: „Bunânțăles că pă masă mai ai uoauă roșii, șoanca hiartă, friptura die mniel rece, hirian, on păhar die din…noa ce ai făcut pântu masa die Paști. Da nu pui gura pă mnică până ce nu ai cuștulit din paștile pă care le-ai adus di la beserică. Și să nu uit, începti zua die Paști cu spălatu pă uăti cu apă ne-ncepută di la fântână. Pui în apă on uou roșu să hii roșu și sânătos ca uou’, pui on bănuț să hii gazdă și să ai tăt ce-ț trebe și mai pui o urzâcă să hii aspru și hiretic tăt anu, ca urzâca. S-aveț poftă și sânătatie!”
Masa de Paști, acasă în Ardeal, este plină de bunătăți: „După „spălatu pă uăti cu apă ne-ncepută cu uou roșu, bănuț, urzâcă”, am gustat paști și ne-am făcut cruce. Am ciocănit uoauăle. Am pus pe masă caș de oaie, drob („fatior cu măruntaie și petrinjei”), ”șoancă afumată și hiartă/coaptă”, mniel fript cu tarhon, rădită răzălită, hirian, zamă die mniel cu macriș păsat și leuștian, friptură die ied cu spănac și leurdă, ied fript cu ciapă și ai verdie. Bunînțăles, diin die casă și pălincă! Sărbători liniștite! Multă sănătatie și bucurii!”.
sursă foto: facebook Mircea Groza
Tia SÎRCA
Articolul Ce rețetă veche de Paști recomandă arheologul culinar Mircea Groza. Fatior cu măruntaie și petrinjei apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
